1. [DEX '09] DUPLICITATE s. f. Fățărnicie, ipocrizie, falsitate. – Din fr. duplicité, lat. duplicitas, -atis.
2. [MDA2] duplicitate sf [At: NEGULICI / Pl: ~tăți / E: fr duplicité, lat duplicitas, -tis] 1 (Înv) Dualitate (1). 2 (Med) Malformație congenitală care constă în existența dublă a unui organ. 3 Caracterul a ceea ce se prezintă intenționat sub o falsă aparență. 4 Ipocrizie.
3. [CADE] * DUPLICITATE sf. Fățărnicie, rea credință, viclenie: ~a și lașitatea caracterului său (FIL.) [fr.].
4. [DLRLC] DUPLICITATE s. f. Fățărnicie, ipocrizie. Popoarele nu se pot împăca cu o politică de duplicitate. Ele cer tratative sincere. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2838.
5. [DN] DUPLICITATE s.f. Fățărnicie, ipocrizie. [Cf. fr. duplicité].
6. [MDN '00] DUPLICITATE s. f. falsitate, fățărnicie, ipocrizie. (< fr. duplicité, lat. duplicitas)
7. [Șăineanu, ed. VI] duplicitate f. 1. starea celui dublu și care ar trebui să fie simplu; 2. fig. rea credință.
8. [Scriban] * duplicitáte f. (lat. duplicitas, – -atis). Calitatea de a fi duplu. Fig. Perfidie, viclenie.
9. [DOOM 3] !duplicitate (desp. du-pli-) s. f., g.-d. art. duplicității; pl. duplicități
10. [DOOM 2] duplicitate (du-pli-) s. f., g.-d. art. duplicității
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL