Definiție și ce înseamnă dungat

1. [DEX '09] DUNGAT, -Ă, dungați, -te, adj. Cu dungi; vărgat. – Dungă + suf. -at.

2. [MDA2] dungat1 sn [At: MDA ms / Pl: (nob) ~uri / E: dunga] 1-2 Dungare (1-2).

3. [MDA2] dungat2, ~ă a [At: IORGA, N. L. I, 130 / Pl: ~ați, ~e / E: dunga] 1 Cu dungi Si: vărgat. 2 (Reg) Măr ~ Soi de măr ale cărui fructe au pielița dungată (1).

4. [CADE] DUNGAT adj. Cu dungi, vîrstat, vărgat.

5. [DLRLC] DUNGAT, -Ă, dungați, -te, adj. Cu una sau mai multe dungi; vărgat. Foaie verde măr dungat. PĂSCULESCU, L. P. 225.

6. [Șăineanu, ed. VI] dungat a. cu dungi, vărgat.

7. [Scriban] dungát, -ă adj. (d. dungă saŭ vsl. dongatŭ, dongnatŭ). Cu dungĭ, vărgat: tigru e dungat, haĭne dungate.

8. [DEX '09] DUNGA, dunghez, vb. I. Tranz. și refl. A face ca un obiect să aibă dungi sau a căpăta dungi. ♦ A însemna cu dungi. – Din dungă.

9. [MDA2] dunga [At: ALAS, 10 XI, 1935, 7/3 / V: ~ngi / Pzi: ~ghez[1] / E: dungă] 1 vt A face ca un obiect să aibă dungi. 2 vr A căpăta dungi. 3 vt (Buc; îf dungi) A face cute într-o materie 4 A însemna cu dungi.

10. [MDA2] dungi v vz dunga

11. [DEX '98] DUNGA, dunghez, vb. I. Tranz. și refl. A face ca un obiect să aibă dungi. ♦ A însemna cu dungi. – Din dungă.

12. [DOOM 3] dungat adj. m., pl. dungați; f. dungată, pl. dungate

13. [DOOM 2] dungat adj. m., pl. dungați; f. dungată, pl. dungate

14. [DFL] ZEBRINA Schnizl., TRADESCANȚIA DUNGATĂ, fam. Commelinaceae. Gen originar din America Centrală și Mexic, cca 4 specii, plante erbacee, tîrîtoare, dezvoltînd deseori rădăcini la noduri. Flori (caliciu și corola cu laciniile concrescute, 6 stamine egale așezate în tubul floral) în cime scorpioide simple. Frunze (cca 6 cm lățime, 12 cm lungime) lunguieț-ovate, cu vîrf ascuțit, sesile sau foarte scurt-pețiolate.

15. [Argou] dungat, dungați s. m. deținut, pușcăriaș.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] exteriorizat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: exterioriza] […]
1. [DEX '09] EXTERITORIAL, -Ă, exteritoriali, -e, adj. Care se bucură de dreptul de exteritorialitate, […]
1. [DEX '09] EXTERITORIALITATE s. f. Regim special de care se bucură anumite persoane, precum […]
1. [DEX '09] EXTERMINA, extermin, vb. I. Tranz. A face să piară în întregime, a […]
1. [DEX '09] EXTERMINANT, -Ă, exterminanți, -te, adj. Care extermină. – Din fr. exterminant. 2. […]
1. [DEX '09] EXTERMINARE, exterminări, s. f. Acțiunea de a extermina și rezultatul ei; stârpire, […]
1. [DEX '09] EXTERMINAT, -Ă, exterminați, -te, adj. Distrus, nimicit, stârpit în masă. – V. […]
1. [DEX '09] EXTERMINATOR, -OARE, exterminatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care extermină; […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro