1. [DEX '09] DUMBĂȚ s. m. v. dumbeț.
2. [MDA2] dumbăț sm vz dumbeț
3. [DEX '09] DUMBEȚ, dumbeți, s. m. Plantă erbacee cu frunze mici și dințate, cu flori purpurii sau albe, dispuse în formă de ciorchine la vârful tulpinii; sclipeț (Teucrium chamaedrys). [Var.: dumbăț s. m.] – Din sl. donbĭcĭ.
4. [MDA2] dumbeț sm [At: DEX / V: ~băț / Pl: ~i / E: vsl донбици] Plantă erbacee cu frunze mici și dințate, cu flori purpurii sau albe, în formă de ciorchine la vârful tulpinii Si: sclipeț (Mellitis melissophylum).
5. [CADE] DUMBEȚ, DUMBĂȚ, DÎMBEȚ sm. 🌿 Plantă din familia labiatelor, cu flori purpurii sau trandafirii, dispuse într’un ciorchin la vîrful tulpinii; crește prin tufișuri, pe marginea pădurilor și prin locuri pietroase, numită și „(buruiană-de-) spulberătură”, „jugărel” sau „jugăreț” (Teucrium chamaedrys) (🖼 1933) ¶ 2 = IARBĂ-USTUROASĂ [vsl. *dabĭcĭ < dabŭ „arbore, stejar”].
6. [CADE] JUGĂREL sm. 🌿 = DUMBEȚ.
7. [Șăineanu, ed. VI] dumbeț m. plantă ce crește prin tufișuri, pe marginea pădurilor (Teucrium chamaedrys). [Slav. *DÕBĬȚĬ (cf. DÕBŬ, arbore)].
8. [DOOM 3] dumbeț s. m., pl. dumbeți
9. [DOOM 2] dumbeț s. m., pl. dumbeți
10. [DFL] TEUCRIUM L., TEUCRIUM, DUMBEȚ, fam. Labiatae. Gen originar din regiunile continentale și mai calde ale globului, cca specii, erbacee, mai rar semilemnoase, tulpină de obicei 4-unghiulară. Frunze lipsite de stipele. Flori hermafrodite, neregulate (caliciul campanulat sau tubulos, de obicei 5 dinți și 10 nervuri, deseori bilabiat, corolă cu tub cilindric sau infundibuliform, labiul superior al corolei lipsește, labiul inferior cu lobi, 4 stamine exerte, ovar cu 4 lobi), 2 sau mai multe, în raceme terminale sau în axa frunzei. Fruct format din 4 nucule.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL