Definiție și ce înseamnă dumbrăvan

1. [DLRLC] DUMBRĂVAN, -Ă adj. v. dumbrăvean.

2. [DEX '09] DUMBRAVNIC, dumbravnici, s. m. Plantă erbacee cu miros caracteristic, cu frunze late, cu flori purpurii, trandafirii, roz sau albe, folosită și ca plantă medicinală și meliferă (Melittis melissophyllum). – Din sl. donbravĭnŭ.

3. [DEX '09] DUMBRĂVEAN, -Ă, dumbrăveni, -e, adj. Al dumbrăvii, privitor la dumbravă. – Dumbravă + suf. -ean.

4. [MDA2] drâmbanic sn vz dumbravnic

5. [MDA2] drâmbonic sm vz dumbravnic

6. [MDA2] dumbravnic sm [At: LB / V: drâmban~, drâmbon~ / Pl: ~ici / E: vsl донбравинк] Plantă erbacee din familia labiatelor, cu miros caracteristic, cu frunze late, flori purpurii, trandafirii, roz sau albe, folosită ca plantă medicinală și meliferă (Melittis melissophyllum).

7. [MDA2] dumbrăvean, ~ă a [At: EMINESCU, L. P. 137 / Pl: ~eni, ~ene / E: dumbravă + -ean] (Rar) 1 Care aparține unei păduri tinere și nu foarte dese ce crește în văi, pe locuri de șes, pe lângă râuri. 2 Privitor la o pădure tânără și nu foarte deasă care crește în văi, pe locuri de șes, pe lângă râuri.

8. [MDA2] năbravnică sf vz dumbravnic

9. [CADE] DOBRO(M)NIC, sm., DOBRO(V)NICĂ sf. 🌿 = DUMBRAVNIC1 [rut. dubrovnyk].

10. [CADE] DUMBRAVNIC subst. 🌿 1 Plantă ierboasă, mirositoare, din fam. labiatelor, cu frunzele ca ale cireșului, cu flori purpurii, trandafirii sau pestrițe; se poartă de flăcăi și fete, se pune la icoane și printre haine, în ladă, pentru că răspîndește un parfum plăcut; numită și „dumbrainic”, „dumbrajnic”, „dobro(v)nică”, sau „dobro(m)nic” (Melittis melissophyllum) (🖼 1935): în aer e un îmbătător miros de mintă și de ~ (VLAH.) ¶ 2 = CÎNEPA-CODRULUI [vsl. dabravĭnŭ „de pădure”; comp, rus. dubrovnikŭ].

11. [CADE] DUMRAMNIC sbst. Maram. (PAP.) 🌿 = DUMBRAVNIC 1.

12. [DEX '98] DUMBRĂVEAN, -Ă, dumbrăveni, -e, adj. (Rar) Al dumbrăvii, privitor la dumbravă. – Dumbravă + suf. -ean.

13. [DLRLC] DUMBRAVNIC s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, care crește prin tufișuri și păduri; are miros plăcut și se întrebuințează ca plantă medicinală (Melittis melissophyllum). Pune coaja asta de mesteacăn sub grindă, unde îi busuiocul și dumbravnicul. CAMILAR, N. I 256. Mă așezam între bătrîni și-i priveam curios; îmi plăcea mirosul de dumbravnic și de mintă din straiele «bătrînicăi». SADOVEANU, O. III 518. Vara... după cules răchițică... dumbravnic și sulcină de pus pintre straie, cine umbla? CREANGĂ, A. 64.

14. [DLRLC] DUMBRĂVEAN, -Ă, dumbrăveni, -e, adj. (Neobișnuit) De dumbravă, al dumbrăvii. (Atestat în forma dumbrăvan) Ici prin noaptea dumbrăvană și prin văi om duce-o bine. EMINESCU, L. P. 137. – Pronunțat: -vean. - Variantă: dumbrăvan, -ă adj.

15. [Șăineanu, ed. VI] dumbravnic m. plantă plăcut mirositoare ce crește prin tufișuri și păduri (Melittis melissophylum): dumbravnic și sulcină de pus printre straie CR. [Lit. plantă de pădure].

16. [Scriban] dumbrávnic m. (vsl. dombravnikŭ ca și rus. dumbrávnik și ceh. douvravnik, niște plante). Cînepa codruluĭ, cănepĭoară, o plantă fin familia compuselor (eupátorium connábinum). O plantă labiată (mellitis melissophyllum).

17. [DOOM 3] dumbravnic s. m., pl. dumbravnici

18. [DOOM 3] !dumbrăvean adj. m., s. m., pl. dumbrăveni; adj. f. dumbrăveană, pl. dumbrăvene

19. [DOOM 2] dumbravnic s. m., pl. dumbravnici

20. [DOOM 2] dumbrăvean adj. m., pl. dumbrăveni; f. dumbrăveană, pl. dumbrăvene

21. [DRAM 2021] dumbrăvan, s.n. v. dumbravnic.

22. [DRAM 2021] dumbrávnic, (dumbrăvan), s.n. Plantă ierboasă aromată, perenă, care crește în păduri de fag și stejar (Melittis melissophillum); cânepa-codrului. ■ (med. pop.) Utilizată în caz de insomnii, paralizii, dureri de cap, astm bronșic etc. – Din sl. donbravǐnǔ (Scriban, DEX).

23. [DRAM 2021] dumbrăveán, -ă, dumbrăveni, -e, s.m.f., adj. 1. Persoană originară din localitatea Dumbrava. 2. (Locuitor) din Dumbrava. 3. Privitor la dumbravă. 4. Pasăre migratoare (Coracias garrulus). ■ (onom.) Dumbrăvan(u), nume de familie în jud. Maram. – Din n. top. Dumbrava + suf. -ean.

24. [DRAM 2015] dumbravnic, s.n. – (bot.) Plantă ierboasă aromată, perenă, care crește în păduri de fag și stejar (Melittis melissophillum). În Maramureș, se mai numește și cânepa-codrului (Bârlea, 1924). ♦ (med. pop.) Utilizată în caz de insomnii, paralizii, dureri de cap, astm bronșic etc. – Din sl. donbravǐnǔ (Scriban, DEX).

25. [DRAM 2015] dumbrăvean, -ă, dumbrăveni, -e, s.m.f., adj. – 1. Persoană originară din localitatea Dumbrava. 2. (Locuitor) din Dumbrava. 3. Al dumbrăvii, privitor la dumbravă. 4. Pasăre migratoare (Coracias garrulus) ♦ (onom.) Dumbrăvan, Dumbrăveanu, nume de familie (7 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din n. top. Dumbrava + suf. -ean.

26. [DRAM] dumbravnic, s.n. – (bot.) Plantă ierboasă aromată, perenă, care crește în păduri de fag și stejar (Melittis melissophillum). În Maramureș se mai numește și cânepa-codrului (Bârlea 1924). Utilizată (în medicina populară) în caz de insomnii, paralizii, dureri de cap, astm bronșic etc. – Din sl. donbravǐnǔ.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro