Definiție și ce înseamnă duhni

1. [DEX '09] DUHNI, duhnesc, vb. IV. Intranz. 1. A răspândi un miros urât și greu; a mirosi urât, a duhori. 2. (Rar; despre vânt) A sufla (cu putere), a răbufni, a bufni. ♦ Tranz. Fig. A șopti, a sufla cuiva la ureche în mod neplăcut. – Din sl. duhnonti.

2. [MDA2] duhni [At: ANON. CAR. / V: (înv) doh~, dih~, ducni, duuni / Pzi: ~nesc / E: vsl дѹхнути] 1 vi (Rar; d. vânt) A sufla cu putere. 2 vi A răspândi un miros urât și greu. 3 vi (Fig) A șopti cuiva la ureche în mod neplăcut, deranjant. 4 vi (Reg; la imt; îf dohnește!) Satură-te de somn.

3. [CADE] DUHNI (-nesc) vb. intr. 1 A răspîndi un miros urît, a puți: duhnea de la zece pași a rachiu (SAD.) ¶ 2 A sufla: vîntul de-afară duhnește pe ușă (CAR.); ~ la ureche (CAR.), a sufla, a șopti la ureche [vsl. duhnati].

4. [DEX '98] DUHNI, duhnesc, vb. IV. Intranz. 1. A răspândi un miros urât și greu; a mirosi urât, a puți, a duhori. 2. (Rar; despre vânt) A sufla (cu putere), a răbufni, a bufni. ♦ Fig. A șopti, a sufla cuiva la ureche în mod neplăcut. – Din sl. duhnonti.

5. [DLRLC] DUHNI, duhnesc, vb. IV. Intranz. 1. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «a») A răspîndi (mai ales prin respirație) un miros urît și greu, a mirosi a ceva. Duhnea a băutură ca un cazan de țuică descoperit în fierbere. MIHALE, O. 356. Vasile se apropie de oameni... pînă îl putură simți cum duhnește a spirt. DUMITRIU, N. 231. ♦ (Impers.) A se simți în aer un miros de... Începea stăpînirea tabacilor care își argăseau pieile în Dîmbovița și le uscau pe maluri. Duhnea a vită moartă. PAS, L. I 70. Fig. Duhnea a păcătoșie și a negrijă. POPA, V. 259. 2. (Despre vînt) A sufla, a răbufni, a bufni. Vîntul de-afară duhnește pe ușă, aruncînd înăuntru o fetiță foarte rebegită. CARAGIALE, O. I 362. ♦ Tranz. A șopti, a sufla cuiva la ureche în mod neplăcut. După ce a dat cîteva tîrcoale în fața companiei... mi-a duhnit la ureche: D-le Iancule! nu face pentru d-ta să stai între boccii. CARAGIALE, M. 285.

6. [Șăineanu, ed. VI] duhnì v. a sufla, a șopti: foarte discret mi-a duhnit la ureche CAR. [Slav. DUHNÕTI, a respira].

7. [MDA2] ducni vti vz duhni

8. [MDA2] duuni vti vz duhni[1]

9. [MDA2] duvni vi vz duhni

10. [CADE] DUMNI DUHNI.

11. [Scriban] duhlésc, duhluĭésc și duhnésc v. intr. (vsl. duhnonti, dŭhnonti, a respira, a sufla, d. duhŭ, duh. V. dihanie, dihor, odihnesc, zduhnesc). Iron. Exal, emit putoare: duhnește a mahorcă (CL. 1910, 5, 318), duhnește a muced. – În Munt. și duhuĭesc (d. duh). Vechĭ și dihnesc (vsl. dyhnonti).

12. [DOOM 3] duhni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. duhnesc, 3 sg. duhnește, imperf. 1 duhneam; conj. prez. 1 sg. să duhnesc, 3 să duhnească

13. [DOOM 2] duhni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. duhnesc, imperf. 3 sg. duhnea; conj. prez. 3 să duhnească

14. [IVO-III] duhnesc, -neam 1 imp.

15. [DRAM 2021] duhní, duhnesc, v.i. A mirosi urât, a puți. – Din vsl. duhnonti „a respira, a sufla” (Scriban, DEX, MDA).

16. [DRAM 2015] duhni, duhnesc, vb. intranz. – A mirosi urât, a puți. – Din vsl. duhnonti „a respira, a sufla” (Scriban, Șăineanu, DEX, MDA) < sl. duhǔ „duh” (Scriban); bg. duchna.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro