1. [DEX '09] DRUMUȘOR, drumușoare, s. n. Drumuleț. – Drum + suf. -ușor.
2. [MDA2] drumușor sn [At: (a. 1696) IORGA, S.D. XVI, 161 / V: (rar) ~moș~ / Pl: ~oare / E: drum + -ușor] 1-2 (Șhp) Drumuleț (1-2).
3. [CADE] DRUMUȘOR (pl.-oare) sn. dim. DRUM: a mers pe ~ul acela pînă la sora cea mijlocie (VOR.).
4. [DLRLC] DRUMUȘOR, drumușoare, s. n. (Mold.) Drumuleț. Drumușorul cotit era pustiu. SADOVEANU, B. 60. Pe drumușoarele nisipite își apleacă ramurile copăcei de pomușoară, tufe de lilieci și hurmuz. id. O. III 242.
5. [MDA2] drumoșor sn vz drumușor
6. [DOOM 3] drumușor s. n., pl. drumușoare
7. [DOOM 2] drumușor s. n., pl. drumușoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL