1. [DEX '09] DRUG, (1, 2) drugi, s. m., (3) druguri, s. n. 1. S. m. Bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări (în lucrări de construcții). ♦ (Înv.) Lingou. 2. S. m. Fiecare dintre cele două lemne groase, sprijinite pe câte două picioare, care alcătuiesc patul sau corpul războiului de țesut manual. 3. S. n. Punct de broderie asemănător cu festonul, prin care se obțin pe cusătură linii (dese și) pline. – Din sb. drug.
2. [DEX '09] DRUGĂ, drugi, s. f. 1. Fus (mare și gros) pe care se pune fuiorul de tors urzeală pentru lăicere, saci etc. ♦ Cantitate de fuior pusă pe acest fus. 2. (Înv.) Drug scurt. 3. (Reg.) Știulete de porumb. – Din sb. druga.
3. [MDA2] druc sm vz drug
4. [MDA2] drug [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 321/30 / Pl: ~ugi sm, ~uri sn / E: srb druga] 1 sm Bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări (mai ales în lucrări de construcții) Si: bară, stinghie, traversă, vergea, (îvp) bâtă, (înv) ciomag, măciucă, răzlog, (reg) rudă. 2 sm (Pop; îf druc; îe) A-i merge cuiva ~ A-i merge strună. 3 sm (Pop; îe) A o duce druc A o duce foarte bine. 4 sm (Pop; îe) A o duce druc cu capul de-a hâra A o duce rău. 5 sm (Pop; îe) A o ține druc (înainte) A stărui în ceva. 6 sm (Pop; îe) A se ține(a) druc A lupta. 7 sm (Pop; îe) A se ține druc să A insista să... 8 sm (Pop; îe) A se ține druc de ceva sau cineva A se ține după cineva sau ceva. 9 sm (Pop; îe) A se ridica cu drucu’ A ridica o greutate. 10 sn (Îae) A vomita. 11 sm (La căruță) Oiște. 12 sm Fiecare dintre cei doi carâmbi paraleli ai botinei în care intră spetezele. 13 sm Fiecare dintre prăjinile care se pun în formă de grătar, pentru a putea transporta o cantitate mai mare de fân. 14 sm Fiecare dintre cele două părți laterale ale unei scări mobile, în care se înfig treptele. 15 sm Fiecare dintre gratiile unui grilaj. 16 sm Fiecare dintre cele două lemne groase care alcătuiesc corpul războiului de țesut manual Si: (pop) butuc, crac, fofează, grindei, lemn, plas, talpă, tălpeț. 17 sm Partea superioară a jugului, care se sprijină pe ceafa animalelor Si: (reg) druete (3). 18 sm Oiște a morii de vânt. 19 sm (Tip) Stinghie cu care se apasă teascul. 20 sm Broasca mesei dulgherului. 21 sm (Pes) Fiecare dintre lemnele din capul năvodului, de care trag pescarii Si: (pop) buze, clece, hadaragi. 22 sm (Mrn) Fusul pe care se învârt funiile ancorei. 23 sm Făcăleț. 24 sm Bară de fier, de grosimea mâinii și ascuțită la un capăt, care servește la a face găuri adânci (în pământ). 25 sm (Reg) Știulete de porumb necurățat de boabe Si: (îvr) drugălău. 26 sm (Reg) Știulete de porumb nedesfăcut căruia i s-a luat mătasea. 27 sm (Înv) Lingou. 28 sm (Reg) Cantitatea de lână răsucită pe fuior. 29 sm (Reg) Fus cu roata mare, cu care se răsucește ața. 30 sm Măciucă. 31 sm (Ban) Sucitorul cu care se întinde aluatul pentru tăiței Cf făcăleț. 32 sm (Îvr) Zăvor. 33 sm (Reg; dep) Femeie guralivă și leneșă. 34 sn Punct de broderie asemănător cu festonul, prin care se obțin pe cusătură linii (dese și) pline.
5. [MDA2] drugă sf [At: DEX / Pl: ~ugi / E: srb druga] 1 Fus lung și gros pe care se pune fuiorul de tors urzeală pentru saci, covoare țărănești etc. 2 Cantitatea de fuior așezată pe drugă (1). 3 (Înv) Drug (1) scurt. 4 (Reg) Știulete de porumb.
6. [CADE] DRUC sm. Mold. Bucov. = DRUG: ușa fiind bine întărită cu un ~, în curmeziș, în contra tîlharilor (VOR.) [rut. druk].
7. [CADE] DRUG sm. 1 Par gros de lemn sau vergea groasă de metal: venea rotarul poștiei călare, aducînd un ~ de lemn la spinare (I.-GH.); mîinile le simțeam ca niște ~i de fier (DLVR.) ¶ 2 Par gros cu care se închide, se zăvorește ceva: trase zăvorul și ~ul de lemn care o închidea (NEGR.) ¶ 3 🚜 Par cu care se leagă fînul, cînd se aduce cu carul din cîmp (RV.-CRG.) ¶ 4 🔧 Fie-care din cele două lemne lungi ale loitrei carului în care sînt înfipte spetezele, carîmb ¶ 5 🔧 Varga de fier înfiptă perpendicular la mijlocul mînerului sfredelului ¶ 6 Cerbicea jujeului ¶ 7 ⛓ Fie-care din cele două tălpi ale trupului războiului de țesut, sprijinită fie-care pe cîte două picioare ¶ 8 Ⓕ A o ținea ~, a se ținea ~ de ceva, a nu se lăsa de ceva: avea de gînd să o ție ~ înainte (GN.) [srb. drug < vsl. dragŭ].
8. [CADE] DRUGĂ (pl. -ugi) sf. 1 Drug scurt: luînd o ~, îi trase cu dînsa vreo două, trei (PANN) ¶ 2 🐑 (PAMF.) = BRIGHIDĂU ¶ 3 ⛓ Fus mare de răsucit fuiorul, din care se face urzeală de țesut lăvicere, țoale, saci, etc.: torceam împreună cu dînsa... cîte o movilă de drugi de canură (CRG.); (P): baba bătrînă nu se teme de ~ groasă ¶ 4 🌿 Ștulete de porumb, ciocolău [srb. druga].
9. [CADE] ❍ DRUGĂLEAȚĂ (pl. -ețe) sf. 1 Trans. (PȘC.) = DRUGĂ 3 ¶ 2 ⛓ Fus mare pentru tors lîna (PȘC.).
10. [CADE] DRUGULEȚ sm. dim. DRUG 1: făcu niște ~i mici, fie-care puindu-i d’a-curmezișul pe drugii cei mari (ISP.).
11. [DEX '98] DRUG, (1, 2) drugi, s. m., (3) druguri, s. n. 1. S. m. Bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări (în lucrări de construcții). ♦ (Înv.) Lingou. 2. S. m. Fiecare dintre cele două lemne groase, sprijinite pe câte două picioare, care alcătuiesc patul sau corpul războiului de țesut manual. 3. S. n. Punct de broderie asemănător cu festonul, prin care se obțin pe cusătură linii (dese și) pline. – Din scr. drug.
12. [DEX '98] DRUGĂ, drugi, s. f. 1. Fus (mare și gros) pe care se pune fuiorul de tors urzeală pentru lăicere, saci etc. ♦ Cantitate de fuior pusă pe acest fus. 2. (Înv.) Drug scurt. 3. (Reg.) Știulete de porumb. – Din scr. druga.
13. [DLRLC] DRUG, drugi, s. m., și druguri, s. n. 1. Bară de fier sau de lemn, rotundă sau în muchii, care se întrebuințează la construcții, la ferecatul porților, al ușilor, al obloanelor etc.; rangă. Vor încerca zadarnic să spargă ușa cu drug de fier pe dinăuntru. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 48. Își încercă sabia, dînd cu dînsa într-un drug de fier. ISPIRESCU, L. 139. Trase zăvorul [ușii] și drugul de lemn care o închidea. NEGRUZZI, S. I 157. ◊ Fig. Pescarii spun... Că drugii de-ntuneric s-au prăbușit deodată, Că marea a pornit spre țărmuri toată. D. BOTEZ, P. O. 53. ◊ Expr. (Rar) A o ține drug (înainte) = a nu se da bătut, a nu se lăsa, a ține morțiș (la ceva). A se ține drug (de ceva sau cineva) = a se ține scai, a nu se lăsa (de ceva sau cineva). Popa... se ține drug să-l cunune cu fata lui. SEVASTOS, la TDRG. ♦ (Învechit) Bucată mai lungă, cilindrică, dintr-un metal prețios; lingou. De ai o mumă bătrînă și să trebuiască să-i copăr masa cu drugi de aur, spune, voi face-o. NEGRUZZI, S. III 314. 2. (În industria casnică) Fiecare dintre cele două lemne groase, sprijinite pe cîte două picioare, care alcătuiesc patul sau trupul războiului de țesut. Cînd s-ar țese pînza-n drum, fără ițe, fără drug = niciodată. 3. Punct de broderie asemănător cu festonul prin care se obțin pe cusătură linii pline.
14. [DLRLC] DRUGĂ, drugi, s. f. Fus mare și gros de tors și de răsucit fuior sau canură pențru urzeala de țesut lăvicere, țoale, saci etc. I-am văzut ibovnica... I-am văzut pe maică-sa... Una din furcă Torcînd, Alta din drugă-Ndrugînd. TEODORESCU, P. P. 551. ♦ Cantitate de fuior sau de lînă răsucită pe acest fus. Torceam împreună cu dînsa, la umbra nucului lor, cîte-o movilă de drugi de canură. CREANGĂ, A. 63.
15. [Șăineanu, ed. VI] drug n. 1. bucată lungă și îngustă de lemn sau de fier; 2. stinghie cu care s’apasă teascul; 3. pl. lemnele cele groase ce alcătuesc trupul răsboiului de țesut. [Rut. DRUG, prăjină].
16. [Șăineanu, ed. VI] drugă f. 1. fus gros de tors firele pentru urzeală: baba bătrână nu se sperie de druga groasă PANN; 2. stulete de porumb. [Serb. DRUGA].
17. [Scriban] drug m. (sîrb. drug, prăjină, druga, fus, bg. drŭg, prăjină, rut. sîrb. dial. druk, d. vsl. drongŭ, cĭomag; ung. dorong, dorîngă, prăjină. V. drugă, droșcă). Bară, prăjină de metal (maĭ rar de lemn). Drug de aur, aur neprefăcut încă în banĭ. – Și druc. A te ținea druc de cineva, a te ținea lipcă de el, a nu-l maĭ slăbĭ. V. manelă și ștangă.
18. [Scriban] drúgă f., pl. ĭ (sîrb. drúga, fus. V. drug). Fus mare de răsucit fuĭoru. Ștĭulete de popușoĭ. – V. fercheteŭ.
19. [DOOM 3] drug1 (bară, parte a războiului de țesut) s. m., pl. drugi
20. [DOOM 3] drugă (fus) (înv., reg.) s. f., g.-d. art. drugii; pl. drugi
21. [DOOM 2] drug1 (bară, parte a războiului de țesut) s. m., pl. drugi
22. [DOOM 2] drugă (fus) s. f., g.-d. art. drugii; pl. drugi
23. [DER] drug (-gi), s. m. – 1. Par, bîtă, bară. – 2. Loitre de car. – 3. Bîrnă în general. – 4. Știulete de porumb. – Var. (Mold.) druc. Sl. drǫgŭ, probabil prin intermediul v. sb. și sb. drug (Cihac, II, 102; Skok 68), cf. drîng, var. din rut. druk. – Der. drugă, s. f. (băț; fus; fir tors; știulete de porumb), cf. sb. druga, bg. deruga (› mr., megl. drugà, ngr. δροῦγα, alb. drugë); dîrg, s. m. (ciocan de lemn folosit de zidari); drughineață, s. f. (Mold., băț); drugălău, s. m. (Munt., știulete); drugăleață, s. f. (fus); drughineață, s. f. (Mold., băț, par); drăgare, s. f. (grinda principală); îndruga, vb. (a țese urzeala; a țese gros; a vorbi prea mult, a pălăvrăgi); îndrugătură, s. f. (cantitate de lînă toarsă).
24. [DRAM 2021] drug, drugi, s.m. 1. Bară de lemn sau de fier. 2. Piese componente ale războiului de țesut (care ridică și coboară ițele). 3. (înv.) Aur nativ, neprelucrat. ■ (onom.) Drug, nume de familie în jud. Maram. – Din scr. drug „prăjină” (Scriban, DEX), srb. druga „fus” (Scriban, MDA).
25. [DRAM 2021] drúgă, drugi, (drugalău), s.f. (reg.) Fus mare cu care se toarce lâna pentru cergi și gube. ■ (onom.) Druga, Drugan, Drugănișteanu, Druguș, nume de familie în jud. Maram. – Din srb. druga „fus” (Scriban, DEX, MDA).
26. [DRAM 2015] drug, drugi, s.m. – 1. Bară de lemn sau de fier. 2. Piese componente ale războiului de țesut (care ridică și coboară ițele). 3. (înv.) Aur nativ, neprelucrat. ♦ (onom.) Drug, nume de familie în Maramureș. – Din scr. drug „prăjină” (Cihac, cf. DER; Scriban, DEX), srb. druga „fus” (Scriban, MDA) < vsl. drongǔ „ciomag” (Scriban).
27. [DRAM 2015] drugă, drugi, (drugalău), s.f. – (reg.) Fus mare cu care se toarce lâna pentru cergi și gube (Dăncuș, 1986). ♦ (onom.) Druga, Drugan, Drugănișteanu, Druguș, Drugă, nume de familie (13 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din srb. druga „fus” (Scriban, Șăineanu, DEX, MDA).
28. [DRAM] drugă, drugi, (drugalău), s.f. – Fus mare cu care se toarce lâna pentru cergi și gube (Dăncuș 1986). – Din srb. druga.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL