1. [DEX '09] DROJDIUȚĂ, drojdiuțe, s. f. Drojdioară. [Pr.: -di-u-] – Drojdie + suf. -uță.
2. [MDA2] drojdiuță sf [At: PANȚU, PL.2 / P: ~di-u~ / Pl: ~țe / E: drojdie + -uță] 1-16 (Șhp) Drojdioară (1-16). 17 (Lpl) Drojdie (10).
3. [DLRLC] DROJDIUȚĂ, drojdiuțe, s. f. Diminutiv al lui drojdie (5). – Pronunțat: -di-u-.
4. [DOOM 3] drojdiuță (reg.) (desp. -di-u-) s. f., g.-d. art. drojdiuței; pl. drojdiuțe
5. [DOOM 2] drojdiuță (-di-u-) s. f., g.-d. art. drojdiuței; pl. drojdiuțe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL