1. [DEX '09] DRIȘCĂ, driște, s. f. Unealtă a zidarului cu care se netezește tencuiala, mortarul, betonul. – Din bg. drăžka.
2. [MDA2] drișcă sf [At: ODOBESCU, ap. TDRG / Pl: ~ște, ~șci / E: srb drska „mâner”] (Reg) 1 Unealtă a zidarului pentru nivelat tencuiala Si: cartac, drișcătoare, fățuitoare. 2 (Pex) Tencuială. 3 Drișcuire (3). 4 (Îs) ~ pentru asfalt Unealtă constând dintr-o bucată prismatică de lemn, utilizată pentru nivelarea asfaltului.
3. [CADE] DRIȘCĂ (pl. -iște) sf. 🏠 Unealtă a zidarului cu care netezește tencuiala aruncată cu mistria pe zid, fățuitoare (🖼 1907) [blg. drăžka, srb. drška].
4. [DLRLC] DRIȘCĂ, driște, s. f. Unealtă formată dintr-o placă de lemn sau de metal, cu un mîner pe una din fețe, folosind la drișcuit.
5. [Șăineanu, ed. VI] drișcă f. fățuitoarea zidarului. [Origină necunoscută].
6. [Scriban] dríșcă f., pl. ște și ștĭ (bg. drŭžka, mîner; sîrb. drška, mîner). Vest. Mala, netezitoare, unealtă de lemn cu care zidaru netezește tencuĭala.
7. [DOOM 3] drișcă s. f., g.-d. art. driștei; pl. driște
8. [DOOM 2] drișcă s. f., g.-d. art. driștei; pl. driște
9. [DER] drișcă (driște), s. f. – Mistrie. Sb. drska, bg. drăzka „manivelă” (Candrea; Scriban). – Der. drișcui, vb. (a umple sau a netezi cu mistria).
10. [DRAM] drișcă, -ște, s.f. – Unealtă folosită de zidar pentru a nivela tencuiala. – Din srb. drska (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL