1. [MDA2] dragat1 sf [At: MDA ms / E: draga] (Rar) 1-3 Dragaj (1-3).
2. [MDA2] dragat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: draga] 1 (D. cursuri de ape, canale, porturi etc.) Al cărui fund a fost curățat cu ajutorul dragelor pentru înlesnirea navigației, executarea unor lucrări etc. 2 (D. o cale navigabilă) Curățat de cuine.[1]
3. [DEX '09] DRAGA, draghez, vb. I. Tranz. 1. A săpa cu draga fundul unei ape și a scoate materialul săpat. 2. A curăța de mine marine o cale navigabilă. – Din fr. draguer.
4. [MDA2] draga vt [At: ANTIPA, P. 271 / Pzi: ~aghez / E: fr draguer] 1 (Fșa; c.i. cursuri de ape, canale, porturi etc.) A săpa cu ajutorul dragelor (1) fundul unei ape și a îndepărta materialul rezultat în vederea înlesnirii navigației, a executării unor lucrări etc. 2 A curăța de mine marine o cale navigabilă.
5. [DLRLC] DRAGA, draghez, vb. I. Tranz. 1. A săpa cu draga sub apă și a scoate materialul săpat cu ajutorul acesteia. 2. A curăța de mine o cale navigabilă.
6. [DN] DRAGA vb. I. tr. 1. A săpa sub apă și a îndepărta materialul săpat cu ajutorul unei drage. 2. A curăța de mine o cale navigabilă. [< fr. draguer, it. dragare].
7. [MDN '00] DRAGA vb. tr. 1. a săpa sub apă și a îndepărta materialul săpat cu ajutorul unei drage. 2. a curăța de mine o cale navigabilă. (< fr. draguer)
8. [DCR2] draga vb. I (franțuzism; fig.) A agăța (de obicei femei) ◊ „În Franța, [X] draghează și este mulțumit de izbânzile sale sexuale.” Lit. 2022/94 p. 5 (din fr. draguer, it. dragare; DMN 1969, PN, DFAP 1978)
9. [Scriban] * draghéz, a -gá v. tr. (fr. draguer). Curăț de nomol saŭ de nisip: a draga un rîŭ.
10. [DOOM 3] draga (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. draghez, 3 draghează; conj. prez. 1 sg. să draghez, 3 să dragheze
11. [DOOM 2] draga (a ~) vb., ind. prez. 3 draghează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL