1. [MDA2] dozat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: doza] 1 (D. amestecuri) Căruia i-a fost determinată proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele. 2 Pus în proporții determinate. 3 (D. elementele unui text) Care a fost distribuit într-un anumit fel. 4 (D. medicamente) Fracționat în doze1 (1) diferite. 5-6 Care a fost prescris sau administrat în doze1 (1). 7 (Fig) Folosit în proporții bine echilibrate.
2. [MDA2] dozat1 sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: doza] 1-5 Dozare (1-5).
3. [DEX '09] DOZA, dozez, vb. I. Tranz. 1. A pune împreună, în proporții determinate, substanțele sau materialele care formează un amestec; p. ext. a distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot. ♦ A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. ♦ A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec. 2. Fig. A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate. – Din fr. doser.
4. [MDA2] doza vt [At: MARIN, PR. II, 180/11 / Pzi: ~zez / E: fr doser] 1 A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec. 2 A pune în proporții determinate substanțele care formează un amestec. 3 A distribui într-un fel elementele unui text. 4 A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. 5 A fracționa în doze un medicament. 6-7 (Pex) A prescrie sau a administra unui bolnav un medicament în doze. 8 (Fig) A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate. 9 A face efort în mod rațional.
5. [CADE] * DOZA (dozez) vb. tr. 1 A pune doza prescrisă ¶ 2 ☠ 🔬 A determina greutatea fie-căreia din substanțele care intră într’un medicament, într’un compus chimic, etc. [fr. doser].
6. [DLRLC] DOZA, dozez, vb. I. Tranz. A pune laolaltă, în proporții determinate, substanțele care formează un amestec; p. ext. a distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot. [Sculptorul] are meritul de a nu cădea în decorativ, de a ști să dozeze golurile și plinurile cu judiciozitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 13/5. ◊ Fig. Comisarul oficia în întunericul umed al beciului sau în sala de torturi, cu fanatism, și pe îndelete, dozînd, cu un rar simț științific, suferința corporală și mai ales morală. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 357. ♦ A determina proporția după care o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. A doza zahărul din sînge. ♦ A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect.
7. [DN] DOZA vb. I. tr. A indica, a pune în anumite proporții substanțele din care se face un amestec; (p. ext.) a distribui într-un anumit fel elementele unui tot. [< fr. doser].
8. [MDN '00] DOZA vb. tr. 1. a stabili proporțiile dintre constituenții unui amestec; a distribui într-un anumit fel elementele unui tot. 2. (fig.) a folosi ceva în proporții judicioase, echilibrate. (< fr. doser)
9. [Scriban] * dozá v. tr. (d. doză; fr. doser). Determin doza orĭ dozele unuĭ medicament de luat într’o singură dată.
10. [DOOM 3] doza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. dozez, 3 dozează; conj. prez. 1 sg. să dozez, 3 să dozeze
11. [DOOM 2] doza (a ~) vb., ind. prez. 3 dozează
12. [IVO-III] dozez.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL