Definiție și ce înseamnă dotație

1. [DEX '09] DOTAȚIE, dotații, s. f. Dotare. ♦ (Concr.) Mijloace materiale puse la dispoziția cuiva prin dotare. [Var.: (înv.) dotațiune s. f.] – Din fr. dotation, lat. dotatio, -onis.

2. [MDA2] dotație sf [At: NEGULICI / V: (îvr) ~tăciune, ~iune sf / Pl: ~ii / E: fr dotation, lat dotatio, ~onis] 1 (Rar) Dotare (1). 2 (Îvr) Dotă. 3 Utilare a unei instituții cu cele necesare desfășurării unei activități Si: dotare (2). 4 (Ccr) Finanțare a cuiva Cf dotare (4). 5 (Iuz; îs) Casa de ~ sau ~ia oastei Unitate administrativă în vechea armată.

3. [DEX '98] DOTAȚIE, dotații, s. f. Dotare. ♦ (Concr.) Mijloace materiale puse la dispoziția cuiva pe calea dotării. [Var.: (înv.) dotațiune s. f.] – Din fr. dotation, lat. dotatio, -onis.

4. [DLRLC] DOTAȚIE, dotații, s. f. Înzestrare a unei persoane sau a unui așezămînt cu cele necesare; mijloace materiale puse la dispoziția unei persoane, a unui așezămînt etc. – Variantă: (învechit) dotațiune (MACEDONSKI, O. III 18) s. f.

5. [DN] DOTAȚIE s.f. Dotare. ♦ Înzestrare, echipare a unei întreprinderi, a unei persoane cu cele necesare; mijloacele materiale date în acest scop. [Gen. -iei, var. dotațiune s.f. / cf. fr. dotation, lat. dotatio].

6. [MDN '00] DOTAȚIE s. f. capacitate înnăscută care face posibile performanțe; dotare (2). ◊ mijloace materiale puse la dispoziția cuiva prin dotare. (< fr. dotation, lat. dotatio)

7. [DEX '09] DOTAȚIUNE s. f. v. dotație.

8. [MDA2] dotațiune sf vz dotație

9. [MDA2] dotăciune sf vz dotație

10. [CADE] * DOTAȚI(UNE) sf. 1 Înzestrarea unei biserici, unui spital, unui așezămînt public sau de bincefacere, etc. cu un capital, cu o moșie, cu un venit, etc. ¶ 2 Capitalul, venitul, etc. dat acestor așezăminte [fr.].

11. [DN] DOTAȚIUNE s.f. v. dotație.

12. [Șăineanu, ed. VI] dotați(un)e f. 1. acțiunea de a dota o persoană sau un așezământ; 2. venitul dat cu acest scop: casă de dotațiune a oastei.

13. [Scriban] * dotațiúne f. (lat. dotátio, -ónis). Acțiunea de a dota o persoană, un așezămînt. Veniturile provenite dintr’asta: Casa Dotațiuniĭ Oștiĭ. – Și -áție.

14. [DOOM 3] dotație (desp. -ți-e) s. f., art. dotația (desp. -ți-a), g.-d. art. dotației; pl. dotații, art. dotațiile (desp. -ți-i-)

15. [DOOM 2] dotație (-ți-e) s. f., art. dotația (-ți-a), g.-d. art. dotației; pl. dotații, art. dotațiile (-ți-i-)

16. [MDO] dotație

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINOLENT, -Ă, sangvinolenți, -te, adj. 1. Amestecat cu sânge, care conține sânge. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro