1. [MDA2] dosadă1 sf [At: BARONZI, L. 98 / Pl: ? / E: nct] (Îrg) Closet.
2. [MDA2] dosadă2 sf [At: PSALT. 172/29 / Pl: ~săzi, ~sadi / E: vsl досада] (Îvp) 1 Insultă gravă. 2 Supărare. 3 Mâhnire. 4 Nedreptate. 5 Persecuție. 6 Chin. 7 Pedeapsă.
3. [CADE] ‡ DOSADĂ (pl. -ăzi) sf. Chin; întristare nespusă ¶ 3 Băn. Ocară, înfruntare [vsl.].
4. [DLRLC] DOSADĂ s. f. (Învechit, popular și arhaizant) 1. Mîhnire, întristare, amărăciune. Mă suii pe munți de piatră Să-mi văd mumă, Să-mi văd tată, Plin de dor și de dosadă. TEODORESCU, P. P. 284. 2. Insultă, ocară. Pîrcălabe, străjuiește-l! Vreau de obște să se vadă cum Vlad Basarab voievodul pedepsește o dosadă. DAVILA, V. V. 95.
5. [DLRM] DOSADĂ s. f. (Înv. și arh.) 1. Mîhnire, întristare. 2. Insultă, ocară. – Slav (v. sl. dosada).
6. [Șăineanu, ed. VI] dosadă f. mâhnire, amărăciune nespusă: plin de dor și de dosadă POP. [Slav. DOSADA].
7. [Scriban] dosádă f., pl. azĭ (vsl. dosada, ofensă; rus. dosáda, întristare). Vechĭ. Chin, suferință. Mustrare. Azĭ. Vest. Mare întristare.
8. [DER] dosadă (-ăzi), s. f. – Necaz, supărare, durere. Sl. (bg.) dosada (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Miklosich, Lexicon, 182; Cihac 100). Sec. XVII, înv. – Der. dosădi, vb. (a chinui, a supăra, a întrista), din sl. dosaditi; dosăditură, s. f. (chin, suferință); dosăditor, adj. (urmăritor).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL