1. [MDA2] dordora av vz doldora
2. [Scriban] dórdora V. doldora.
3. [DEX '09] DOLDORA adj. invar., adv. (Umplut, plin, îndesat etc.) peste măsură, până la refuz. – Din tc. doldur.
4. [MDA2] doldora1 ain, av [At: ISPIRESCU, ap. TDRG / V: dor~, ~dura / E: tc doldur] 1-2 (De obicei urmat de determinări introduse prin pp „de”) Umplut peste măsură Si: umflat, înțesat, ticsit, (înv) bucsit.
5. [MDA2] doldura ain vz doldora
6. [CADE] DOLDORA adv. F Plin pînă ’n vîrf, umflat de plin ce e: parcă n’ar mai merge... să umpli ~ punga Statului (CAR.); se săturară de-și făcură burțile ~ (ISP.).
7. [DLRLC] DOLDORA adj. invar. Umplut peste măsură, foarte înțesat, ticsit. Era voios și purta subsuoară un ghiozdan doldora. C. PETRESCU, C. V. 124. De, nea Chirilă, matale... ai hambarul doldora. REBREANU, R. I 281. Iată vezi, pîntecele meu e doldora. ȘEZ. III 130. ◊ (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. «de») Lăzile de șițe de brad doldora de struguri de masă. DUMITRIU, N. 258. Ți-era hambarul doldora de grîne. De ce-aveai suflet negru ca un cîine? TULBURE, V. R. 13. Zornăia chimirul doldora de galbeni. STANCU, D. 21. Să te înfășori cu brîu roșu și să porți, înfiptă în brîu, punga doldora de gologani de-aramă. PAS, Z. I 13.
8. [Șăineanu, ed. VI] doldora adv. plin până în vârf: cu punga doldora de bani. [Origină necunoscută].
9. [Scriban] dóldora și dórdora adv. (turc. dóldur, plin). Vest. Fam. Țoașcă, unflat, foarte plin: burdufu dordora de apă (ChN. I, 214), cu punga doldora de banĭ. – Est. Rar. dóldură (Hogaș VR. 1909, 8, 235). Și doldúră: a curge doldúră, a curge vîjoĭ (șiroĭ), mult și neîntrerupt.
10. [DOOM 3] doldora adj. invar., adv. (tolbă ~, plini ~)
11. [DOOM 2] !doldora adj. invar., adv.
12. [DER] doldora adj. – Umflat, îndesat, umplut, plin. Tc. doldur (Șeineanu, II, 160; Lokotsch 531). – Der. doldora (var. doldori, îndoldora), vb. (a umple, a îndesa), cf. tc. doldurmak „a umple.”
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL