1. [DEX '09] DOCENȚĂ, docențe, s. f. Titlul, gradul sau funcția de docent; examen pentru obținerea acestui titlu sau grad. – Docent + suf. -ență.
2. [MDA2] docență sf [At: CADE / Pl: ~țe / E: docent + -ență] 1 Titlul, gradul sau funcția de docent (1). 2 (Ședință de) evaluare de către o comisie a activității unui doctor în științe, în urma căreia se acordă titlul de docent (1).
3. [CADE] * DOCENȚĂ (pl. -țe) sf. 🖋 Titlul de docent; examen de ~, examen dat pentru obținerea titlului de docent [germ.].
4. [DLRLC] DOCENȚĂ, docențe, s. f.Titlul și funcțiunea de docent. Doctorul Băllan... își susține luni examenul de docență. CAMIL PETRESCU, T. III 296.
5. [DN] DOCENȚĂ s.f. Titlul și demnitatea de docent. ♦ Examen pentru obținerea acestui titlu. [< it. docenza].
6. [MDN '00] DOCENȚĂ s. f. titlul și demnitatea de docent; examen pentru obținerea acestui titlu. (< it. docenza)
7. [DOOM 3] docență s. f., g.-d. art. docenței; pl. docențe
8. [DOOM 2] docență s. f., g.-d. art. docenței; pl. docențe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL