1. [DRAM 2021] dobalắu, s.n. (reg.) Băț cu măciucă în vârf, folosit pentru a bate toba. – Din dobă + suf. -lău.
2. [DRAM 2015] dobalău, s.n. – (reg.) Băț cu măciucă în vârf, folosit pentru a bate toba (Hotea, 2006). – Din dobă + suf. -lău.
3. [DRAM] dobalău, s.n. – Băț cu măciucă în vârf, folosit pentru a bate toba (Hotea 2006). – Din dobă + -lău.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL