1. [DEX '09] DIVIDE, divid, vb. III. Tranz. și refl. (Numai la prez.) A (se) împărți, a (se) diviza. – Din lat. dividere.
2. [MDA2] divide vtr [At: ÎNVĂȚĂTURĂ, 73/1 / V: ~da, devi~ / Pzi: divid, (înv) ~dă / E: lat dividere] 1-2 A (se) grupa în mai multe părți, categorii, clase etc. Si: (înv) a (se) dividirui (1-2), a (se) diviza (1-2), a (se) împărți, (rar) a (se) osebi. 3-4 (Mat; d. cantități numerice) A (se) împărți exact (și în părți egale) cu un anumit număr.
3. [CADE] * DIVIDE (-id) vb. tr. și refl. ➕ A (se) împărți exact, în părți egale [lat.].
4. [DLRLC] DIVIDE, divid, vb. III. Tranz. (Se întrebuințează numai la prezent) A diviza.
5. [DN] DIVIDE vb. III. tr., refl. A (se) împărți, a (se) diviza. [P.i. divid. / < lat., it. dividere].
6. [MDN '00] DIVIDE vb. tr., refl. a (se) împărți, a (se) fragmenta, a (se) diviza. (< lat. dividere)
7. [Șăineanu, ed. VI] divide v. 1. a împărți: a divide o moștenire; 2. a face o diviziune: a divide 6 prin 2.
8. [MDA2] devide v vz divide
9. [MDA2] divida v vz divide
10. [Scriban] divid, a divide V. divizez.
11. [DOOM 3] divide (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. divid, 2 sg. divizi, 3 sg. divide; conj. prez. 1 sg. să divid, 3 să dividă; ger. (rar) dividând (nefolosit la timpurile trecute, part.)
12. [DOOM 2] divide (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. divid (nu se folosește la timpurile trecute, ger., part.)
13. [IVO-III] divid, -vide inf.
14. [DER] divide (divid, -is), vb. – A împărți, a diviza. Lat. dividere (sec. XIX). Mai puțin folosit decît dubletul diviza, vb., din fr. diviser. – Der. dividend, s. n., din fr. dividende, germ. Dividenden; indivis, adj.; divizibil, adj.; indivizibil, adj.; divizibilitate, s. f.; divizi(un)e, s. f.; divizionar, adj.; divizor, s. n.; subdivizi(un)e, s. f., din fr.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL