1. [MDA2] disecee sf [At: DN3 / P: ~ce-e / Pl: ~ / E: fr dysécée] (Frm; rar) Surzenie accidentală totală sau parțială.
2. [DN] DISECEE s.f. Surzenie accidentală totală sau parțială. [Pron. -ce-e, pl. invar. / < fr. dysécée, cf. gr. dys – dificil].
3. [MDN '00] DISECEE s. f. surzenie accidentală. (< fr. dysécée)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL