Definiție și ce înseamnă dilatoriu

1. [DEX '09] DILATORIU, -IE, dilatorii, adj. (Livr.) Care tinde la amânarea soluționării unui litigiu. – Din fr. dilatoire, lat. dilatorius.

2. [MDA2] dilatoriu, ~ie a [At: LM / Pl: ~ii / E: fr dilatoire, lat dilatorius] (Jur) 1-2 Care provoacă sau tinde să provoace o întârziere (a unei acțiuni, a unui proces etc.)

3. [CADE] * DILATORIU adj. ⚖️ Care pricinuește o zăbavă, o întîrziere, o amînare; care face să tărăgănească [fr.].

4. [DEX '98] DILATORIU, -IE, dilatorii, adj. (Franțuzism) Care provoacă sau tinde să provoace o întârziere, o amânare, o tărăgănare (a unei acțiuni, a unui proces etc.). – Din fr. dilatoire, lat. dilatorius.

5. [DLRLC] DILATORIU, -ORIE, dilatorii, adj. (Franțuzism; mai ales ca termen juridic) Care pricinuiește sau tinde să pricinuiască o întîrziere, o amînare, o tărăgănare (a unei acțiuni, a unui proces etc.). ◊ (Substantivat, n.) Avocatul a formulat un dilatoriu.

6. [DN] DILATORIU, -IE adj. (Liv.) Care cauzează sau tinde să cauzeze o întîrziere, o amînare. [Pron. -riu. / cf. fr. dilatoire, lat. dilatorius].

7. [MDN '00] DILATORIU, -IE adj. (jur.) care caută să câștige timp, să întârzie o decizie. (< fr. dilatoire, lat. dilatorius)

8. [Șăineanu, ed. VI] dilatoriu a. Jur. care face să s’amâne: mijloc dilatoriu.

9. [Scriban] * dilatóriŭ, -ie adj. (lat. dilatorius, d. differo, amîn. V. difer). Jur. Care tinde a prelungi un proces, a întîrzia o judecată: mijloace dilatoriĭ.

10. [DOOM 3] dilatoriu (livr.) [riu pron. rĭu] adj. m., f. dilatorie (desp. -ri-e); pl. m. și f. dilatorii

11. [DOOM 2] dilatoriu (livr.) [riu pron. rĭu] adj. m., f. dilatorie (-ri-e); pl. m. și f. dilatorii

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro