Definiție și ce înseamnă diferire

1. [MDA2] diferire sf [At: MUMULEANU, ap. GCR II, 247/21 / Pl: ~ri / E: diferi] (Înv) Deosebire.

2. [DN] DIFERIRE s.f. Acțiunea de a diferi și rezultatul ei; diferență. [< diferi].

3. [DEX '09] DIFERI, difer, vb. IV. Intranz. A se diferenția (de altcineva sau de altceva); a se deosebi. – Din fr. différer, lat. differre.

4. [MDA2] difera v vz diferi

5. [MDA2] diferi vi [At: HELIADE, O. II, 42 / V: (înv) ~ra, (îrg) def~ / Pzi: difer, ~resc, 3 (înv) ~re, 6 (înv) ~resc / E: fr différer, lat diferre] A nu (mai) fi la fel (cu cineva sau ceva) Si: a se deosebi, a se diferenția (2).

6. [CADE] * DIFERI (-fer) vb. intr. 1 A se deosebi, a nu fi la fel, de o potrivă ¶ 2 A nu fi de aceeași părere [fr. différer].

7. [CADE] * DIFERIT adj. p. DIFERI. Deosebit, care e altfel.

8. [DEX '98] DIFERI, difer, vb. IV. Intranz. A fi deosebit (de altcineva sau de altceva); a se deosebi. – Din fr. différer, lat. differre.

9. [DLRLC] DIFERI, pers. 3 diferă, vb. IV. Intranz. A nu fi la fel, a se deosebi. În vremurile vechi, socotirea timpului diferea mult de la un popor la altul. IST. R.P.R. 7. Roadele date de instituțiuni identice, în condițiuni diferite, trebuie să difere. GHEREA, ST. CR. I 328.

10. [DN] DIFERI vb. IV. intr. A se deosebi. [P.i. 3 -ră. / < fr. différer, it. differire, cf. lat. differre].

11. [MDN '00] DIFERI vb. intr. a se deosebi. (< fr. différer, lat. differre)

12. [Șăineanu, ed. VI] diferì v. 1. a fi diferit, a se deosebi: câinele diferă puțin de lup; 2. a fi de altă părere.

13. [Scriban] * difér, a -í v. intr. (fr. différer, d. lat. dif-fero, di-látum, compus ca și súf-fero, sufer. – El diferă, eĭ diferă; să difere. V. dilat). Mă deosebesc, îs diferit: cînele diferă puțin de lup, noĭ diferim mult în părerĭ.

14. [DOOM 3] diferi (a ~) (a se deosebi) vb., ind. prez. 1 sg. difer, 3 diferă, imperf. 1 difeream; conj. prez. 1 sg. să difer, 3 să difere

15. [DOOM 2] diferi (a ~) (a se deosebi) vb., ind. prez. 3 diferă, imperf. 3 sg. diferea; conj. prez. 3 să difere

16. [MDO] diferi («a se deosebi»)

17. [IVO-III] difer, -ră 3, -re 3 conj., -ri inf.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DLRLC] DIFERENȚIALĂ, diferențiale, s. f. (Mat.) 1. Produsul dintre derivata unei funcții și creșterea […]
[DOR] diferențiant adj. m., pl. diferențianți; f. sg. diferențiantă, pl. diferențiante Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] DIFERENȚIAT, -Ă, diferențiați, -te, adj. Care se deosebește, se distinge între două […]
[MDN '00] DIFERENȚIATIV, -Ă adj. care tinde să diferențieze. (< fr. différenciatif) Sursă: DEX online […]
1. [DEX '09] DIFERENȚĂ, diferențe, s. f. 1. Ceea ce deosebește o ființă de alta, […]
1. [DEX '09] DIFERI, difer, vb. IV. Intranz. A se diferenția (de altcineva sau de […]
1. [DEX '09] DIFERENȚĂ, diferențe, s. f. 1. Ceea ce deosebește o ființă de alta, […]
1. [DEX '09] DIFERIT, -Ă, diferiți, -te, adj. 1. (Urmează după substantivul pe care îl […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro