1. [DEX '09] DIFERI, difer, vb. IV. Intranz. A se diferenția (de altcineva sau de altceva); a se deosebi. – Din fr. différer, lat. differre.
2. [MDA2] diferi vi [At: HELIADE, O. II, 42 / V: (înv) ~ra, (îrg) def~ / Pzi: difer, ~resc, 3 (înv) ~re, 6 (înv) ~resc / E: fr différer, lat diferre] A nu (mai) fi la fel (cu cineva sau ceva) Si: a se deosebi, a se diferenția (2).
3. [CADE] * DIFERI (-fer) vb. intr. 1 A se deosebi, a nu fi la fel, de o potrivă ¶ 2 A nu fi de aceeași părere [fr. différer].
4. [DEX '98] DIFERI, difer, vb. IV. Intranz. A fi deosebit (de altcineva sau de altceva); a se deosebi. – Din fr. différer, lat. differre.
5. [DLRLC] DIFERI, pers. 3 diferă, vb. IV. Intranz. A nu fi la fel, a se deosebi. În vremurile vechi, socotirea timpului diferea mult de la un popor la altul. IST. R.P.R. 7. Roadele date de instituțiuni identice, în condițiuni diferite, trebuie să difere. GHEREA, ST. CR. I 328.
6. [DN] DIFERI vb. IV. intr. A se deosebi. [P.i. 3 -ră. / < fr. différer, it. differire, cf. lat. differre].
7. [MDN '00] DIFERI vb. intr. a se deosebi. (< fr. différer, lat. differre)
8. [Șăineanu, ed. VI] diferì v. 1. a fi diferit, a se deosebi: câinele diferă puțin de lup; 2. a fi de altă părere.
9. [MDA2] difera v vz diferi
10. [CADE] * DIFERIT adj. p. DIFERI. Deosebit, care e altfel.
11. [Scriban] * difér, a -í v. intr. (fr. différer, d. lat. dif-fero, di-látum, compus ca și súf-fero, sufer. – El diferă, eĭ diferă; să difere. V. dilat). Mă deosebesc, îs diferit: cînele diferă puțin de lup, noĭ diferim mult în părerĭ.
12. [DOOM 3] diferi (a ~) (a se deosebi) vb., ind. prez. 1 sg. difer, 3 diferă, imperf. 1 difeream; conj. prez. 1 sg. să difer, 3 să difere
13. [DOOM 2] diferi (a ~) (a se deosebi) vb., ind. prez. 3 diferă, imperf. 3 sg. diferea; conj. prez. 3 să difere
14. [MDO] diferi («a se deosebi»)
15. [IVO-III] difer, -ră 3, -re 3 conj., -ri inf.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL