1. [DEX '09] DECOCT, decocturi, s. n. Soluție apoasă obținută prin fierberea anumitor plante alimentare sau medicinale, în vederea extragerii principiilor active din acestea. [Var.: (reg.) dicoct s. n.] – Din germ. Dekokt, lat. decoctum.
2. [MDA2] decoct sn [At: MEȘT. DOFT. II, 41r/15 / V: ~ă / Pl: ~uri / E: ger Dekokt, lat decoctum] Soluție apoasă obținută prin fierberea unor plante alimentare sau medicinale, în vederea extragerii principiilor active din acestea Si: decoct (3).
3. [DLRLC] DECOCT, decocturi, s. n. Preparat lichid rezultat din fierberea în apă a unor plante alimentare sau medicinale. V. infuzie. Să treci pe la spițerie ca să-i aduci decoctul acesta. ALECSANDRI, T. 1638. – Variantă: (regional) dicoct (NEGRUZZI, S. I 207) s. n.
4. [DN] DECOCT s.n. Preparat lichid obținut prin fierberea unor plante în apă; decocție. [< germ. Dekokt, lat. decoctum].
5. [MDN '00] DECOCT s. n. preparat lichid obținut prin decocție. (< germ. Dekokt, lat. decoctum)
6. [Scriban] *decóct n., pl. urĭ (lat. decoctum, d. dé-coquo, -cóquere, a ferbe. V. coc). Fertură (de ex. cafeaŭa), băutură medicinală, leac fert.
7. [DEX '09] DICOCT s. n. v. decoct.
8. [MDA2] decoctă sf vz decoct
9. [MDA2] dicoct sn vz decoct
10. [MDA2] dicoft sn vz decoct
11. [CADE] * DECOCȚIUNE, * DECOCȚIE sf., * DECOCT (pl. -turi) sn. ☠ Fierberea în apă a unei buruieni sau substanțe medicamentoase; doctoria ce rezultă după această fierbere [fr.].
12. [DOOM 3] decoct s. n., pl. decocturi
13. [DOOM 2] decoct s. n., pl. decocturi
14. [MDO] decoct, pl. decocturi
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL