1. [MDA2] diaconat sn [At: CALENDARIU (1794), 31/21 / P: di-a~ / Pl: / E: fr diaconat, lat diaconatus] (Înv) 1-3 Diaconie (1-3).
2. [Scriban] * diaconát n., pl. e (lat. diaconatus). Diaconie.
3. [D.Religios] diaconat s. n. Rangul, demnitatea, funcția de diacon; timpul cât este în funcție un diacon; diaconie. – Din diacon + suf. -at.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL