1. [DEX '09] DENISIPA, denisipez, vb. I. Tranz. A curăța obiectele aflate în apă de nisipul depus prin decantare; a decolmata. [Var.: deznisipa vb. I] – Pref. de- + nisip.
2. [MDA2] denisipa vt [At: DN3 / V: dezn~ / Pzi: ~pez / E: dez- + nisip] 1 A curăța apa, prin decantare, de nisipul în suspensie. 2 (În metalurgie) A îndepărta nisipul de pe piesele turnate.
3. [DN] DENISIPA vb. I. v. deznisipa.
4. [MDN '00] DENISIPA vb. tr. 1. a curăța apa, prin decantare, de nisipul în suspensie. 2. (metal.) a îndepărta nisipul de pe piesele turnate. (după fr. dessabler)
5. [DEX '09] DEZNISIPA vb. I v. denisipa.
6. [MDA2] deznisipa vt [At: DEX / Pzi: ~pez / E: dez- + nisip] (C.i. obiecte aflate în apă) A curăța de nisipul depus Si: a decolmata.
7. [DEX '98] DEZNISIPA, deznisipez, vb. I. Tranz. A curăța obiectele aflate în apă de nisipul depus prin decantare; a decolmata. – Dez- + nisip.
8. [DN] DEZNISIPA vb. I. tr. A curăți apa, prin decantare, de nisipul în suspensie. ♦ (Metal.) a îndepărta nisipul de pe piesele turnate. [Var. denisipa vb. I. / < dez- + nisip, după fr. dessabler].
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL