1. [MDA2] dezmormântat2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / S și: desm~ / Pl: ~ați, ~e / E: dezmormânta] 1 Care a fost scos din mormânt Si: dezgropat, deshumat. 2 (Fig; înv) Readus în memorie.
2. [MDA2] dezmormântat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: dezmormânta] Dezmormântare (1-2).
3. [MDA2] dezmormânta vt [At: PONTBRIANT, D. / V: (îvr) diz~ / S și: desm~ / Pzi: ~tez; Cj: 6 să ~minte[1] / E: dez- + (în)mormânta] 1 A scoate din mormânt Si: a dezgropa, a deshuma. 2 (Fig; înv) A readuce în memorie.
4. [MDA2] dizmormânta v vz dezmormânta
5. [CADE] DESMORMÎNTA, DEZ- (-tez) vb. tr. A scoate din mormînt, a desgropa [înmormînta].
6. [DLRLC] DEZMORMÎNTA, dezmormîntez, vb. I. Tranz. (Rar) A deshuma, a dezgropa; fig. a scoate din uitare, a repune în circulație. (Refl. pas.) Se dezmormîntară termenii uitați de prin hrisoave. MACEDONSKI, O. IV 122.
7. [Șăineanu, ed. VI] desmormântà v. a scoate din mormânt.
8. [Scriban] dezmormîntéz v. tr. Scot din mormânt, dezgrop, exhumez. Fig. Scot din uitare: a dezmormînta un poet uĭtat, un obiceĭ.
9. [DOOM 3] dezmormânta (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. dezmormântez, 3 dezmormântează; conj. prez. 1 sg. să dezmormântez, 3 să dezmormânteze
10. [DOOM 2] dezmormânta (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 dezmormântează
11. [IVO-III] desmormântez.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL