1. [MDA2] dezmembrat2, ~ă a [At: CALENDAR (1861), 38/12 / S și: desm~ / Pl: ~ați, ~e / E: dezmembra] 1 Care a suferit o dezmembrare (1) Si: (înv) dezmădulat2 (1). 2 Care a rezultat în urma unei dezmembrări Si: (înv) dezmădulat2 (2).
2. [MDA2] dezmembrat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: dezmembra] 1 Dezmembrare (1). 2 Descompletare. 3 Dezmembrare (3).
3. [DEX '09] DEZMEMBRA, dezmembrez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) descompune, a (se) împărți, a (se) desface în mai multe părți; p. ext. a (se) desființa în urma unei împărțiri. – Din fr. démembrer.
4. [MDA2] demembra v vz dezmembra
5. [MDA2] dezmembra vt [At: CALENDAR (1861), 38/12 / V: (înv) dem~[1], diz~ / S și: desm~ / Pzi: ~rez / E: dez- + membru, cf fr démembrer] 1 (C.i. corpul unei ființe) A face bucăți Si: a descompleta, (înv) a dezmândula. 2 (Pan; c.i. popoare, state, organizații etc.) A face să-și piardă unitatea Si: a descompune, a destrăma, a scinda.
6. [MDA2] dizmembra v vz dezmembra
7. [CADE] * DESMEMBRA, DEZ- (-brez) vb. tr. 1 A separa membrele unui trup, a-l face bucăți ¶ 2 F A tăia, a lua cîte-o parte dintr’un tot care alcătuește un fel de trup întreg: ~ un Stat [fr.].
8. [DLRLC] DEZMEMBRA, dezmembrez, vb. I. Refl. (Mai ales despre țări, state) A se descompune, a se desființa, a se desface.
9. [DN] DEZMEMBRA vb. I. tr., refl. A (se) descompune; a (se) fărîmița. [Cf. fr. démembrer].
10. [MDN '00] DEZMEMBRA vb. tr., refl. a (se) desface în mai multe părți, a (se) descompune; a (se) desființa. (după fr. démembrer)
11. [Șăineanu, ed. VI] desmembrà v. 1. a separa membrele corpului; 2. a separa părțile unui tot: a desmembra un Stat.
12. [Scriban] * dezmembréz v. tr. (d. fr. démembrer). Zmulg (separ) membrele unui corp. Fig. Divid, despart: a dezmembra un stat.
13. [DOOM 3] dezmembra (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. dezmembrez, 3 dezmembrează; conj. prez. 1 sg. să dezmembrez, 3 să dezmembreze
14. [DOOM 2] dezmembra (a ~) vb., ind. prez. 3 dezmembrează
15. [IVO-III] desmembrez.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL