Definiție și ce înseamnă dezlocuit

1. [DEX '09] DEZLOCUIT, -Ă, dezlocuiți, -te, adj. (Despre lichide) Scos de la locul pe care-l ocupa, dat la o parte și înlocuit de un corp solid. – V. dezlocui.

2. [MDA2] dezlocuit2, ~ă a [At: CONTEMPORANUL, I, 912 / S și: desl~ / Pl: ~iți, ~e / E: dezlocui] (D. fluide) Scos din spațiul în care se afla și înlocuit cu un alt corp (solid sau lichid).

3. [MDA2] dezlocuit1 sn [At: MDA ms/ Pl: ~uri / E: dezlocui] Dezlocuire.

4. [DEX '98] DEZLOCUIT, -Ă, dezlocuiți, -te, adj. (Despre lichide) Scos de la locul pe care-l ocupa, dat la o parte și înlocuit de un corp solid. – Dez- + [în]locuit.

5. [DLRLC] DEZLOCUIT, -Ă, dezlocuiți,-te, adj. (Fiz.; despre lichide) Scos de la locul pe care-l ocupa, dat la o parte și înlocuit de un corp solid. Un corp solid cufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forță egală cu greutatea volumului de lichid dezlocuit.

6. [DEX '09] DEZLOCUI, pers. 3 dezlocuiesc, vb. IV. Tranz. (Fiz.; despre corpuri) A scoate o parte egală cu volumul său din fluidul în care a fost introdus; a disloca. – Pref. dez- + [în]locui.

7. [MDA2] dezlocui vt [At: CIȘMAN, FIZ. I, 260 / Pzi: 3 ~ește / E: dez- + (în)locui] (Subiectul este un corp solid sau lichid; c.i. fluide) A scoate din spațiul în care se află, înlocuindu-l.

8. [DEX '98] DEZLOCUI, pers. 3 dezlocuiesc, vb. IV. Tranz. (Fiz.; despre corpuri) A scoate o parte egală cu volumul sau din fluidul în care a fost introdus; a disloca. – Dez- + [în]locui.

9. [DOOM 3] dezlocui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezlocuiesc, 3 sg. dezlocuiește, imperf. 1 dezlocuiam; conj. prez. 1 sg. să dezlocuiesc, 3 să dezlocuiască

10. [DOOM 2] *dezlocui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezlocuiesc, imperf. 3 sg. dezlocuia; conj. prez. 3 să dezlocuiască

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro