Definiție și ce înseamnă desărcinare

1. [DEX '09] DESĂRCINARE, desărcinări, s. f. Acțiunea de a desărcina și rezultatul ei. – V. desărcina.

2. [MDA2] desărcinare sf [At: DA ms / S și: (înv) dessă~ / Pl: ~nări / E: desărcina] (Fig) Eliberare (a cuiva) de o însărcinare, o obligație, o misiune (dată).

3. [DN] DESĂRCINARE s.f. Acțiunea de a desărcina. [< desărcina].

4. [DEX '09] DESĂRCINA, desărcinez, vb. I. Tranz. A elibera pe cineva de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcție. – Pref. de- + [în]sărcina (după fr. déchanger).

5. [MDA2] desărcina [At: (a. 1849) URICARIUL XIII, 378 / S și: (înv) dessă~ / Pzi: ~nez / E: des- + (în)sărcina cf fr decharger] (Rar) 1 vt A lua cuiva (o parte din) sarcina (din spinare). 2-3 vtr (Fig) A (se) elibera de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcție.

6. [CADE] DESĂRCINA (-inez, -sarcin) vb. tr. A lua însărcinarea [însărcina].

7. [DEX '98] DESĂRCINA, desărcinez, vb. I. Tranz. A elibera pe cineva de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcție. – Des1- + [în]sărcina (după fr. décharger).

8. [DLRLC] DESĂRCINA, desărcinez, vb. I. Tranz. A elibera (pe cineva) de o sarcină, de o îndatorire, de o obligație, de o funcție. X a fost desărcinat din funcția de director.

9. [DN] DESĂRCINA vb. I. tr. A lua cuiva o sarcină, o funcție, a elibera (pe cineva) de o însărcinare etc. [< însărcina, după fr. décharger].

10. [MDN '00] DESĂRCINA vb. tr. a elibera (pe cineva) de o însărcinare, de o funcție etc. (după fr. décharger)

11. [Scriban] desărcinéz V. dessărcinez.

12. [Scriban] *dessărcinéz orĭ desărcinéz v. tr. (după a însărcina). Iaŭ cuĭva o însărcinare, dată, descarc de o funcțiune, exonerez.

13. [DOOM 3] desărcinare s. f., g.-d. art. desărcinării; pl. desărcinări

14. [DOOM 2] desărcinare s. f., g.-d. art. desărcinării; pl. desărcinări

15. [DOOM 3] desărcina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desărcinez, 3 desărcinează; conj. prez. 1 sg. să desărcinez, 3 să desărcineze

16. [DOOM 2] desărcina (a ~) vb., ind. prez. 3 desărcinează

17. [MDO] desărcina

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DEZMĂȚARE s. f. Dezmăț. – V. dezmăța. 2. [MDA2] dezmățare sf [At: […]
1. [DEX '09] DEZMĂȚAT, -Ă, dezmățați, -te, adj. Lipsit de rușine, de bună-cuviință; destrăbălat, desfrânat, […]
[DCR2] deznavetare s. f. 1972 Acțiunea de extragere a obiectelor din navete v. înnavetare (din […]
1. [DEX '09] DEZNAȚIONALIZA, deznaționalizez, vb. I. Refl. (Despre grupuri etnice) A-și pierde particularitățile naționale. […]
1. [DEX '09] DEZNAȚIONALIZARE, deznaționalizări, s. f. Acțiunea de a se deznaționaliza și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] DEZNAȚIONALIZAT, -Ă, deznaționalizați, -te, adj. (Despre grupuri etnice) Care și-a pierdut particularitățile […]
1. [MDA2] deznaționalizator, ~oare a [At: GHICA, C. E. I, 237 / V: (îvr) ~ător […]
1. [DEX '09] DENISIPA, denisipez, vb. I. Tranz. A curăța obiectele aflate în apă de […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro