1. [DEX '09] DESPĂIENJENI, despăienjenesc, vb. IV. Refl. (Despre ochi sau privire) A începe să zărească, să vadă bine; a se limpezi. [Pr.: -pă-ien-] – Pref. des- + [îm]păienjeni.
2. [MDA2] despăienjeni [At: SEVASTOS, N. 13 / P: ~pă-ien~ / V: (reg) ~pai~, ~ăin~, ~ăinjini, ~ăinjina, dispaingăni, dispainjini / Pzi: ~nesc și (reg) ~nez / E: des- + păienjeni] 1 vt A înlătura păienjenii dintr-un loc. 2-3 vtr (D. ochi) (A face ca privirea să devină sau) a deveni limpede. 4-5 vtr (Pex; d. minte) (A face să devină sau) a deveni clară, astfel încât să înțeleagă ușor. 6 (Mun; d. cer) A se însenina.[1]
3. [DEX '98] DESPĂIENJENI, despăienjenesc, vb. IV. Refl. (Despre ochi sau privire) A începe să zărească, să vadă bine; a se limpezi. [Pr.: -pă-ien-] – Des1- + [îm]păienjeni.
4. [DLRLC] DESPĂIENJENI, despăienjenesc, vb. IV. Refl. (Despre ochi) A începe să zărească, să vadă bine.
5. [MDA2] despainjeni v vz despăienjeni[1]
6. [MDA2] despainjina v vz despăienjeni[1]
7. [MDA2] despăinjeni vtr vz despăienjeni
8. [MDA2] despăinjina v vz despăienjeni
9. [MDA2] despăinjini vtr vz despăienjeni
10. [MDA2] dispaingăni v vz despăienjeni
11. [MDA2] dispainjini v vz despăienjeni
12. [CADE] DESPĂINJINI (-inesc) vb. tr. A face să vadă limpede (vorb. de ochii împăinjiniți) [împăinjini].
13. [DOOM 3] despăienjeni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. despăienjenesc, 3 sg. despăienjenește, imperf. 1 despăienjeneam; conj. prez. 1 sg. să despăienjenesc
14. [DOOM 2] despăienjeni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despăienjenesc, imperf. 3 sg. despăienjenea; conj. prez. 3 să despăienjenească
15. [MDO] despăienjeni
16. [IVO-III] despăienjenesc, -neam 1 imp.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL