1. [MDA2] despreunat2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) dezîmp~ / Pl: ~ați, ~e / E: despreuna] 1-8 (Pop) Despărțit2 (28-35). 9-10 (Îvr) Despărțit2 (26-27). 11 (Îvr; d. mâini împreunate) Desfăcut2.
2. [MDA2] despreunat1 sn [At: MDA ms / V: (înv) dezîmp~ / Pl: (rar) ~uri / E: despreuna] 1-4 (Pop) Despărțire (38-41). 5-6 (Îvr) Despărțire (32-33). 7 (Îvr) Despreunare (7).
3. [DEX '09] DESPREUNA, despreunez, vb. I. Tranz. (Pop.) A despărți ființe sau lucruri care sunt împreună sau unite. [Pr.: -pre-u-] – Pref. des- + [îm]preuna.
4. [MDA2] despreuna vt [At: IST. Ț. R. 49 / V: (înv) dezîmp~ / Pzi: ~nez / E: des- + (îm)preuna] 1-5 (Pop; c.i. oameni) A despărți (42-46). 6-9 (Îvr) A despărți (33-36). 10 (Îvr; d. mâini împreunate) A desface.
5. [MDA2] dezîmpreuna v vz despreuna
6. [MDA2] dezîmpreunat1 sn vz despreunat1
7. [MDA2] dezîmpreunat2, ~ă a vz despreunat2
8. [CADE] DESPREUNA (-un) vb. tr. A despărți, a desuni pe cei ce stau împreună sau două lucruri ce au fost împreunate; a despărți de bărbat: Pe noi ne-a despreunat. Din arat pînă în cărat (IK.-BRS.); despreunăm de tot și o despărțim pe această fămeie cutare de bărbatul ei (PRV.-MB.) [împreuna].
9. [DEX '98] DESPREUNA, despreunez, vb. I. Tranz. (Pop.) A despărți ființe sau lucruri care sunt împreună sau unite. [Pr.: -pre-u-] – Des1- + [îm]preună.
10. [DLRLC] DESPREUNA, despreun, vb. I. Tranz. (Învechit și popular; despre lucruri sau ființe care sînt unite) A despărți. Tu, mîndruță-așa ziceai, Că nu este om pe lume Pe noi să ne despreune. Iată, omul s-a aflat, Pe noi ne-a despreunat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 255.
11. [DOOM 3] despreuna (a ~) (înv., pop.) (desp. -pre-u-) vb., ind. prez. 1 sg. despreunez, 3 despreunează; conj. prez. 1 sg. să despreunez, 3 să despreuneze
12. [DOOM 2] despreuna (a ~) (pop.) (-pre-u-) vb., ind. prez. 3 despreunează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL