Definiție și ce înseamnă desperecheat

1. [DEX '09] DESPERECHEAT, -Ă, desperecheați, -te, adj. 1. Despărțit, separat (de perechea lui). 2. Care nu (mai) face parte dintr-un tot sau dintr-o serie; izolat, stingher. – V. desperechea.

2. [MDA2] desperecheat2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie, 181r/32 / Pl: ~ați, ~e / E: desperechea] 1 (Îvr; d. păreri) Divergent. 2 (D. obiecte care formează o pereche) Detașat de perechea sa. 3 (D. obiecte dintr-o serie) Disparat. 4 (D. obiecte dintr-o serie) Izolat. 5 (Pex; d. idei) Fără legătură de sens.

3. [MDA2] desperecheat1 sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: desperechea] 1-2 Desperechere (1-2).

4. [DLRLC] DESPERECHEAT, -Ă, desperecheați, -te, adj. 1. (Despre ființe sau lucruri care în mod obișnuit formează o pereche sau perechi) Despărțit, separat (de perechea lui). Mănușa asta desperecheată? O încearcă și constată pe loc. – Asta-i mănușa mea. CAMIL PETRESCU, T. I 554. 2. Care nu (mai) face parte dintr-un tot, dintr-un întreg sau dintr-o serie; izolat, stingher. Mogrea desfundă sticla, turnă în pahare desperecheate, cum erau toate lucrurile în casa lor. C. PETRESCU, Î. II 155. [În odaie] totul e curat, dar sărăcăcios, desperecheat. SEBASTIAN, T. 256. Tot ce se vedea acolo... prăfuit și afumat, mîncat de cari sau de molii, șchiop sau schilod, ciobit, rupt sau desperecheat. M. I. CARAGIALE, C. 134.

5. [DEX '09] DESPERECHEA, desperechez, vb. I. Tranz. 1. A despărți, a desface două elemente, lucruri, ființe etc. care formează o pereche. 2. A scoate o parte dintr-o serie de lucruri care alcătuiesc o totalitate; a descompleta. – Pref. des- + [îm]perechea.

6. [MDA2] despărechea vt vz desperechea

7. [MDA2] despărecheat2, ~ă a vz desperecheat2

8. [MDA2] despărecheat1 sn vz desperecheat1

9. [MDA2] desperechea vt [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~chez / E: des- + (îm)perechea] 1 A face două obiecte de același fel să nu mai formeze o pereche Si: a despărți. 2 (Pex) A descompleta un număr de lucruri care formează o serie.

10. [DEX '98] DESPERECHEA, desperechez, vb. I. Tranz. 1. A despărți, a desface două elemente, lucruri, ființe etc. care formează o pereche. 2. A scoate o parte dintr-o serie de lucruri care alcătuiesc o totalitate; a descompleta. – Des1- + [îm]perechea.

11. [DLRLC] DESPERECHEA, desperechez, vb. I. Tranz. 1. A despărți, a desface, a dezbina două elemente, două lucruri, două ființe care formează împreună o pereche. 2. A scoate o parte dintr-o serie de lucruri de același fel; a descompleta. ◊ (Cu privire la bani; rar) Înadins nu și-a desperecheat cele patru mii de lei. C. PETRESCU, C. V. 29.

12. [Șăineanu, ed. VI] desperecheà v. a face să nu mai fie pereche, a dezuni.

13. [Scriban] despărechéz, a -cheá v. tr. (p. chea, îld. chia. V. cheamă, chear). Despart de păreche (vorbind de ființe orĭ de lucrurĭ). – În vest desperechez, a -chĭa.

14. [Scriban] desperechéz V. despă-.

15. [DOOM 3] desperechea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desperechez, 3 desperechează, 1 pl. desperechem; conj. prez. 1 sg. să desperechez, 3 să desperecheze; ger. desperechind

16. [DOOM 2] desperechea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desperechez, 3 desperechează, 1 pl. desperechem; conj. prez. 3 să desperecheze; ger. desperechind; part. desperecheat

17. [MDO] desperechea (ind. prez. 3 sg. și pl. desperechează, 1 pl. desperechem, ger. desperechind)

18. [IVO-III] desperechez, -chiază 3, -cheze 3 conj., -chiam 1 imp., -chere inf. s.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro