1. [DEX '09] DESPERECHEA, desperechez, vb. I. Tranz. 1. A despărți, a desface două elemente, lucruri, ființe etc. care formează o pereche. 2. A scoate o parte dintr-o serie de lucruri care alcătuiesc o totalitate; a descompleta. – Pref. des- + [îm]perechea.
2. [MDA2] desperechea vt [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~chez / E: des- + (îm)perechea] 1 A face două obiecte de același fel să nu mai formeze o pereche Si: a despărți. 2 (Pex) A descompleta un număr de lucruri care formează o serie.
3. [DEX '98] DESPERECHEA, desperechez, vb. I. Tranz. 1. A despărți, a desface două elemente, lucruri, ființe etc. care formează o pereche. 2. A scoate o parte dintr-o serie de lucruri care alcătuiesc o totalitate; a descompleta. – Des1- + [îm]perechea.
4. [DLRLC] DESPERECHEA, desperechez, vb. I. Tranz. 1. A despărți, a desface, a dezbina două elemente, două lucruri, două ființe care formează împreună o pereche. 2. A scoate o parte dintr-o serie de lucruri de același fel; a descompleta. ◊ (Cu privire la bani; rar) Înadins nu și-a desperecheat cele patru mii de lei. C. PETRESCU, C. V. 29.
5. [Șăineanu, ed. VI] desperecheà v. a face să nu mai fie pereche, a dezuni.
6. [MDA2] despărechea vt vz desperechea
7. [Scriban] despărechéz, a -cheá v. tr. (p. chea, îld. chia. V. cheamă, chear). Despart de păreche (vorbind de ființe orĭ de lucrurĭ). – În vest desperechez, a -chĭa.
8. [Scriban] desperechéz V. despă-.
9. [DOOM 3] desperechea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desperechez, 3 desperechează, 1 pl. desperechem; conj. prez. 1 sg. să desperechez, 3 să desperecheze; ger. desperechind
10. [DOOM 2] desperechea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desperechez, 3 desperechează, 1 pl. desperechem; conj. prez. 3 să desperecheze; ger. desperechind; part. desperecheat
11. [MDO] desperechea (ind. prez. 3 sg. și pl. desperechează, 1 pl. desperechem, ger. desperechind)
12. [IVO-III] desperechez, -chiază 3, -cheze 3 conj., -chiam 1 imp., -chere inf. s.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL