Definiție și ce înseamnă desfrâu

1. [DEX '09] DESFRÂU, desfrâuri, s. n. Purtare, atitudine desfrânată, corupție, depravare; imoralitate. – Pref. des- + frâu.

2. [MDA2] desfrâu sn [At: HELIADE, PARALELISM, I, 46/7 / Pl: ~uri / E: des- + frâu] 1 Purtare, atitudine care încalcă buna-cuviință, moralitatea Si: desfrânare, destrăbălare, depravare. 2 (Fig) Exces. 3 (Fig) Exagerare. 4 (Fig) Abuz.

3. [DEX '98] DESFRÂU, desfrâuri, s. n. Purtare, atitudine desfrânată; corupție, depravare; imoralitate. – Des1- + frâu.

4. [Șăineanu, ed. VI] desfrâu n. 1. lipsă de frâu; 2. fig. exces: desfrâu de colori.

5. [CADE] DESFRÎU sbst. 1 = DESFRÎNARE 2 ¶ 2 Necumpătare, exces [des- + frîu].

6. [DLRLC] DESFRÎU, (rar) desfrîuri, s. n. Purtare desfrînată, necumpătare, corupție, destrăbălare, imoralitate, depravare. Această societate capitalistă... își trage luxul și desfrîul tocmai din nedreptate. CAMIL PETRESCU, T. I 328. Jap trăia în casa luxului și a desfrîului. GALACTION, O. I 303.

7. [Scriban] desfrîŭ n., pl. urĭ (f. frîŭ). Desfrînare, destrăbălare. Exces.

8. [DOOM 3] desfrâu s. n., art. desfrâul; pl. desfrâuri

9. [DOOM 2] desfrâu s. n., art. desfrâul; pl. desfrâuri

10. [DAS] DESFRÎU. Subst. Desfrîu, desfrînare, dezmăț, deșănțare, destrăbălare; corupție, depravare, depravațiune, imoralitate, amoralitate, amoralism, stricăciune, perdiție; decădere, degradare, pierzanie (pop.), prăbușire (fig.), periciune (înv., fig.). Viciu (fig.), perversitate, perversiune, pervertire. Frivolitate, libertinaj; senzualitate, senzualism, erotism, erotomanie, nimfomanie, libidinozitate, lascivitate; promiscuitate; pornografie, obscenitate. Orgie, bacanală. (fig.), saturnalii (fig.). Prostituție, prostituare. Om decăzut, desfrînat, stricat, pervers, satir, rufian (livr.). Erotoman; nimfomană. Femeie stricată, stricată, desfrînată, perversă, prostituată. Bordel, casă de toleranță, casă de prostituție, lupanar. Adj. Desfrînat, rufianesc (rar), dezmățat, destrăbălat, deșănțat, depravat, imoral, amoral, stricat, corupt; decăzut, degradat, descompus (fig.). Vicios, viciat (fig.), pervers, pervertit. Frivol, libertin, ușuratic, senzual, libidinos, erotoman, lasciv; promiscuu (livr.), pornografic, obscen, trivial, indecent; orgiac (rar), orgiastic (livr.). Stricător, corupător. Coruptibil, viciabil. Vb. A trăi în desfrîu, a duce o viață desfrînată, a fi desfrînat, a sări peste garduri; a se dezmăța, a se deșănța (rar), a se destrăbăla, a se desfrîna (rar), a se deprava, a se strica, a-și face de cap, a se perverti, a se vicia (fig); a se prostitua. A strica, a corupe, a deprava, a vicia, a perverti, a duce la desfrîu, a duce la perdiție, a prostitua. A se ține de orgii. Adv. (În mod) imoral, desfrînat, deșănțat. V. imoralitate.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro