1. [DEX '09] DESFRUNZIT, -Ă, desfrunziți, -te, adj. Care și-a pierdut frunzele, fără frunze. – V. desfrunzi.
2. [MDA2] desfrunzit2, ~ă a [At: SLAVICI, O. I, 165 / V: ~zat / Pl: ~iți, ~e / E: desfrunzi] 1 (D. copaci) Care și-a pierdut frunzele. 2 (Pex) Lipsit de frunze.
3. [MDA2] desfrunzit1 sn [At: MDA ms / V: ~zat / Pl: ~uri / E: desfrunzi] 1-2 Desfrunzire (1-2).
4. [CADE] DESFRUNZIT adj. p. DESFRUNZI: copacii, aproape desfrunziți, aveu aerul că se gîndese la lucruri nespus de triste (VLAH.).
5. [DLRLC] DESFRUNZIT, -Ă, desfrunziți, -te, adj. Care și-a pierdut frunzele, fără frunze. Putea vedea coroanele copacilor, negre și desfrunzite. DUMITRIU, N. 120. Subt un tei desfrunzit, se așeză pe-o bancă și cugetă. VLAHUȚĂ, O. A. 128.
6. [DEX '09] DESFRUNZI, desfrunzesc, vb. IV. Refl. (Despre copaci sau despre pădure) A-și pierde frunzele. ♦ Tranz. A despuia de frunze. – Pref. des- + [în]frunzi.
7. [MDA2] desfrunza vtr vz desfrunzi
8. [MDA2] desfrunzat2, ~ă a vz desfrunzit2
9. [MDA2] desfrunzat1 sn vz desfrunzit1
10. [MDA2] desfrunzi [At: BARCIANU, V. / V: ~za / Pzi: ~zesc / E: des- + (în)frunzi] 1 vr (D. copaci sau arbuști) A-și pierde frunzele. 2 vt (C.i. arbori) A despuia de frunze.
11. [CADE] DESFRUNZI (-zesc) vb. tr. și refl. A (se) despuia de frunze: ... și domolind fugarii Ce sburdă pe ’ntuneric și desfrunzesc fugarii (ALECS.) [înfrunzi].
12. [DEX '98] DESFRUNZI, desfrunzesc, vb. IV. Refl. (Despre copaci sau despre pădure) A-și pierde frunzele. ♦ Tranz. A despuia de frunze. – Des1- + [în]frunzi.
13. [DLRLC] DESFRUNZI, desfrunzesc, vb. IV. Refl. (Despre copaci sau despre pădure) A-și pierde frunzele. Copacii se desfrunzesc. ♦ Tranz. A despuia de frunze. Fugarii desfrunzesc tufarii. ALECSANDRI, P. III 211.
14. [Șăineanu, ed. VI] desfrunzì v. a despuia de frunze: caii desfrunzesc tufarii AL.
15. [Scriban] desfrunzésc v. tr. Iaŭ, rup frunzele: vîntu a desfrunzit copaciĭ.
16. [DOOM 3] desfrunzi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desfrunzesc, 3 sg. desfrunzește, imperf. 1 desfrunzeam; conj. prez. 1 sg. să desfrunzesc, 3 să desfrunzească
17. [DOOM 2] desfrunzi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desfrunzesc, imperf. 3 sg. desfrunzea; conj. prez. 3 să desfrunzească
18. [Argou] desfrunzi, desfrunzesc v. t. (intl.) 1. a jefui. 2. a bate rău.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL