1. [DEX '09] DESCOTOȘMĂNA, descotoșmănez, vb. I. (Pop.) Tranz. și refl. A(-și) scoate hainele (prea groase și prea multe); a (se) dezbrăca de lucruri care incomodează. [Prez. ind. și: descotoșmănesc. – Var.: descotoșmăni vb. IV] – Pref. des- + [în]cotoșmăna.
2. [MDA2] descotoșmăna v vz descotoșmăni
3. [DEX '98] DESCOTOȘMĂNA vb. I v. descotoșmăni.
4. [DEX '09] DESCOTOȘMĂNI vb. IV v. descotoșmăna.
5. [MDA2] descotoșmăni vtr [At: GÂRLEANU, ap. CADE / V: ~na / Pzi: ~nesc / E: des- + cotoșmăni] 1-2 A(-și) scoate hainele (prea groase și prea multe). 3-4 A (se) dezbrăca de lucruri care incomodează.
6. [CADE] ❍ DESCOTOȘMĂNI (-ănesc) vb. tr. și refl. A (se) desbrobodi, a (~și) scoate hainele, țoalele, etc, cu care e înfășurat: toți ajutau coanei Mîndiței să se descotoșmănească de șal (GRL.) [încotoșmăni].
7. [DEX '98] DESCOTOȘMĂNI, descotoșmănesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) scoate hainele (prea groase și prea multe); a (se) dezbrăca de lucruri care incomodează. [Var.: descotoșmăna vb. I] – Des1- + [în]cotoșmăni.
8. [DLRLC] DESCOTOȘMĂNI, descotoșmănesc, vb. IV. Tranz. A scoate hainele, țoalele în care e înfășurat cineva. V. dezbrobodi. (Refl.) În sfîrșit izbutise a se descotoșmăni dintre blănuri. REBREANU, R. I 217.
9. [DOOM 3] descotoșmăna (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. descotoșmănez, 3 descotoșmănează; conj. prez. 1 sg. să descotoșmănez, 3 să descotoșmăneze
10. [DOOM 2] !descotoșmăna (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 descotoșmănează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL