Definiție și ce înseamnă deportare

1. [DEX '09] DEPORTARE, deportări, s. f. Acțiunea de a deporta și rezultatul ei. – V. deporta.

2. [MDA2] deportare sf [At: DEX / Pl: ~tări / E: deporta] Trimitere forțată a unei persoane într-o regiune îndepărtată ca măsură represivă Si: deportat1, deportațiune, exil, surghiun.

3. [CADE] * DEPORTARE, * DEPORTAȚIUNE sf. 1 Faptul de a deporta ¶ 2 Pedeapsă care consistă în transportarea unui condamnat politic într’un loc depărtat, afară din țară, unde e osîndit să rămîie pe veci [fr.].

4. [DLRLC] DEPORTARE, deportări, s. f. Acțiunea de a deporta. V. exil, surghiun.

5. [DN] DEPORTARE s.f. Acțiunea de a deporta și rezultatul ei; (concr.) locul și timpul în care a fost deportat cineva. [< deporta].

6. [Șăineanu, ed. VI] deportare f. pedeapsă infamantă care constă într’o exilare perpetuă într’un loc determinat.

7. [DEX '09] DEPORTA, deportez, vb. I. Tranz. A trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată, într-un lagăr de concentrare, ca măsură represivă, a condamna pe cineva la exil politic. – Din fr. déporter, lat. deportare.

8. [MDA2] deporta vt [At: DEX / Pzi: ~tez / E: fr déporter, lat deportare] A trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca măsură represivă.

9. [CADE] * DEPORTA (-tez) vb. tr. A transporta pe un condamnat într’un loc depărtat, afară din țară, de unde nu mai are voie să plece [fr.].

10. [DEX '98] DEPORTA, deportez, vb. I. Tranz. A trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca măsură represivă, a condamna pe cineva la exil politic. – Din fr. déporter, lat. deportare.

11. [DLRLC] DEPORTA, deportez, vb. I. Tranz. (În regimurile fasciste și absolutiste) A duce pe cineva cu sila într-un loc de obicei îndepărtat, ca măsură represivă pentru activitatea lui politică. V. exila, surghiuni.

12. [DN] DEPORTA vb. I. tr. A trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca pedeapsă (mai ales din motive politice); a exila. [< fr. déporter, it., lat. deportare].

13. [MDN '00] DEPORTA vb. tr. a trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca pedeapsă; a exila. (< fr. déporter, lat. deportare)

14. [Șăineanu, ed. VI] deportà v. a condamna la deportare.

15. [Scriban] *deportațiúne f. (lat. deportátio, -ónis). Pedeapsă care consistă într’un exil într’un loc determinat. – Și -áție și -áre.

16. [Scriban] *deportéz v. tr. (lat. de-portare. V. port, purtare). Condamn la deportațiune.

17. [DOOM 3] deportare s. f., g.-d. art. deportării; pl. deportări

18. [DOOM 2] deportare s. f., g.-d. art. deportării; pl. deportări

19. [DOOM 3] deporta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. deportez, 3 deportează; conj. prez. 1 sg. să deportez, 3 să deporteze

20. [DOOM 2] deporta (a ~) vb., ind. prez. 3 deportează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DEPLASABIL, -Ă, deplasabili, -e, adj. Care poate fi (ușor) deplasat. – Din […]
1. [DEX '09] DEPLASAMENT, deplasamente, s. n. Greutatea volumului de apă dezlocuit de o navă […]
1. [DEX '09] DEPLASAT, -Ă, deplasați, -te, adj. Care nu se află la locul lui. […]
1. [DEX '09] DEPLASTIFIANT, deplastifianți, s. m. Material care, adăugat unei materii prime plastice, îi […]
1. [DEX '09] DEPLASTIFICATOR, deplastificatori, s. m. Deplastifiant. – Cf. deplastifiant. 2. [MDA2] deplastificator sm […]
1. [MDA2] depletiv, ~ă sn, a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr […]
1. [DEX '09] DEPLEȚIUNE, deplețiuni, s. f. 1. (Med.) Diminuare sau dispariție a unui lichid […]
1. [DEX '09] DEPLEȚIUNE, deplețiuni, s. f. 1. (Med.) Diminuare sau dispariție a unui lichid […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro