1. [DEX '09] DEPLANARE, deplanări, s. f. Curbare a unei secțiuni plane a unui corp elastic sub acțiunea sarcinilor exterioare. – Pref. de- + plan.
2. [MDA2] deplanare sf [At: DEX / Pl: ~nări / E: deplana] Curbare a unei secțiuni plane a unui corp elastic sub acțiunea sarcinilor exterioare.
3. [DEX '98] DEPLANARE, deplanări, s. f. Curbare a unei secțiuni plane a unui corp elastic sub acțiunea sarcinilor exterioare. – Des1- + plan.
4. [DN] DEPLANARE s.f. Curbare a unei secțiuni inițial plane a unui corp elastic sub acțiunea unor sarcini exterioare. [< deplana].
5. [MDN '00] DEPLANARE s. f. curbare a unei secțiuni inițial plane a unui corp elastic sub acțiunea unor sarcini exterioare. (< de2- + plan)
6. [MDA2] deplana vtr [At: DN3 / Pzi: ~nez / E: de(s)- + plan] 1-2 A (se) curba, pierzându-și calitatea de a fi plan.
7. [DN] DEPLANA vb. I. tr., refl. A (se) curba, a-și pierde calitatea de a fi plan. [Et. incertă].
8. [DOOM 3] deplanare (desp. de-pla-) s. f., g.-d. art. deplanării; pl. deplanări
9. [DOOM 2] deplanare (de-pla-) s. f., g.-d. art. deplanării; pl. deplanări
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL