1. [DEX '09] DENIGRATOR, -OARE, denigratori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care denigrează, prin care se denigrează. 2. S. m. și f. Persoană care denigrează. – Din lat. denigrator, it. denigratore.
2. [MDA2] denigrator, ~oare [At: CONTEMP, S. II, 1949, nr. 126, 7/5 / Pl: ~i, ~oare / E: it denigratore, lat denigrator, -oris] 1-2 smf, a (Persoană) care denigrează. 3 a Prin care se denigrează.
3. [DEX '98] DENIGRATOR, -OARE, denigratori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care denigrează, prin care se denigrează. 2. S. m. și f. Persoană care denigrează. – Din lat. denigrator, -oris, it. denigratore.
4. [DLRLC] DENIGRATOR, -OARE, denigratori, -oare, s. m. și f. (Franțuzism) Persoană care denigrează; ponegritor, clevetitor. Remarcăm o luptă din ce în ce mai îndîrjită între marea tradiție a dramaturgiei franceze și denigratorii ei de azi, ascunși sub faldurile existențialismului, cosmopolitismului. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 138, 9/2.
5. [DN] DENIGRATOR, -OARE adj., s.m. și f. (Cel) care denigrează; denigrant. [Cf. fr. dénigreur, lat. denigrator].
6. [MDN '00] DENIGRATOR, -OARE adj., s. m. f. (cel) care denigrează. (< lat. denigrator, it. denigratore)
7. [MDA2] denegritoriu, ~orie a, smf vz denigrator1
8. [MDA2] denigratoriu, ~orie smf, a vz denigrator1
9. [DOOM 3] denigrator (desp. -ni-gra-) adj. m., s. m., pl. denigratori; adj. f., s. f. sg. și pl. denigratoare
10. [DOOM 2] denigrator (-ni-gra-) adj. m., s. m., pl. denigratori; adj. f., s. f. sg. și pl. denigratoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL