1. [DEX '09] DEMOBILIZAT, -Ă, demobilizați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Lăsat la vatră. 2. Fig. Cu puterea de luptă slăbită, lipsit de energie. – V. demobiliza.
2. [MDA2] demobilizat2, ~ă a [At: C. PETRESCU, Î. II, 126 / Pl: ~ați, ~e / E: demobiliza] 1 (D. trupe mobilizate) Lăsat la vatră. 2 Trecut în stare de pace. 3 (Fig) Cu forța combativă slăbită. 4 Lipsit de tenacitate. 5 Descurajat2.
3. [MDA2] demobilizat1 sn [At: MDA ms / Pl: ? / E: demobiliza] 1-3 Demobilizare (1-3). 4 Descurajare.
4. [DLRLC] DEMOBILIZAT, -Ă, demobilizați, -te, adj. (Despre persoane) Cu putere de luptă slăbită, lipsit de forță, de energie.
5. [DEX '09] DEMOBILIZA, demobilizez, vb. I. Tranz. 1. A lăsa la vatră trupele mobilizate, a trece armata la starea de pace. 2. Fig. A face să slăbească forța combativă, vigoarea, tenacitatea cuiva; a descuraja. – Din fr. démobiliser.
6. [MDA2] demobiliza vt [At: ALEXI, W. / V: dezm~ / Pzi: ~zez / E: fr démobiliser] 1 (Mil; c.i. trupe) A lăsa la vatră trupele mobilizate. 2 (Mil; c.i. armata) A trece la starea de pace. 3 (Fig) A face să slăbească forța combativă, tenacitatea cuiva. 4 (Fig) A descuraja.
7. [MDA2] dezmobiliza v vz demobiliza
8. [DLRLC] DEMOBILIZA, demobilizez, vb. I. Tranz. 1. A lăsa la vatră elementele armatei mobilizate, a trece (armata) pe picior de pace. Trenurile descărcau de două zile... delegați din provincie. Țărani în porturi simple și albe; foști ofițeri, demobilizați; invalizi sprijiniți în cîrji. C. PETRESCU, Î. II 126. 2. Fig. A face să slăbească forța combativă, vigilența, tenacitatea cuiva (în îndeplinirea unei sarcini sau în urmărirea unui scop). Proclamarea acestor principii constituia o manevră a burgheziei romîne pentru a demobiliza masele de la revoluție. IST. R.P.R. 509.
9. [DN] DEMOBILIZA vb. I. tr. 1. A lăsa la vatră oamenii mobilizați; a trece armata pe picior de pace. 2. (Fig.) A face să slăbească combativitatea, tenacitatea, vigilența cuiva. [< fr. démobiliser].
10. [MDN '00] DEMOBILIZA vb. tr. 1. a trece forțele armate de la starea de mobilizare la cea de pace. 2. (fig.) a face să slăbească combativitatea, perseverența cuiva; a descuraja. (< fr. démobiliser)
11. [DOOM 3] demobiliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. demobilizez, 3 demobilizează; conj. prez. 1 sg. să demobilizez, 3 să demobilizeze
12. [DOOM 2] demobiliza (a ~) vb., ind. prez. 3 demobilizează
13. [MDO] demobiliza
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL