1. [DEX '09] DEMAGOGIE, demagogii, s. f. Înșelare a opiniei publice prin promisiuni mincinoase, discursuri bombastice etc., practicată de cineva pentru a-și crea popularitate; purtare de demagog. – Din fr. démagogie.
2. [MDA2] demagogie sf [At: DEX / Pl: ~ii / E: démagogie] 1-2 (Încercare de) înșelare a opiniei publice prin promisiuni mincinoase, discursuri bombastice, laude nemeritate etc. practicată de cineva pentru a-și crea popularitate. 3 Purtare de demagog.
3. [CADE] * DEMAGOGIE sf. 1 Stare politică în care puterea e dată pe mîna mulțimii, a poporului de jos ¶ 2 Mijloace, lingușiri întrebuințate spre a-și atrage simpatia poporului [fr.].
4. [DLRLC] DEMAGOGIE, demagogii, s. f. Metodă de înșelare a maselor populare, practicată de politicienii reacționari, constînd în folosirea unor mijloace nedemne (promisiuni mincinoase, denaturare a faptelor etc.); purtare de demagog. Adeseori aceia care strigă în contra aristocrației sînt niște aristocrați ascunși în stremțele demagogiei. RUSSO, S. 182.
5. [DN] DEMAGOGIE s.f. Atitudine politică constînd în înșelare prin promisiuni și lozinci ademenitoare și mincinoase. ♦ Atitudine de demagog. [Gen. -iei. / cf. fr. démagogie, it., gr. demagogia].
6. [MDN '00] DEMAGOGIE s. f. metodă și atitudine politică de înșelare a maselor prin promisiuni mincinoase, discursuri bombastice etc. pentru a obține popularitate; atitudine de demagog. (< fr. démagogie, gr. demagogia)
7. [Șăineanu, ed. VI] demagogie f. dominațiune populară exagerată.
8. [Scriban] *demagogíe f. (vgr. demagogia). Lingușirea poporuluĭ ca să-ĭ exploatezĭ. V. democrație.
9. [DOOM 3] demagogie s. f., art. demagogia, g.-d. art. demagogiei; pl. demagogii, art. demagogiile (desp. -gi-i-)
10. [DOOM 2] demagogie s. f., art. demagogia, g.-d. art. demagogiei; pl. demagogii, art. demagogiile
11. [DETS] DEM-, v. DEMO-. □ ~agog (v. -agog), s. m. și f., 1. Conducător al unei grupări democratice, în antichitate. 2. Persoană care caută să-și creeze popularitate prin discursuri emfatice, prin promisiuni mincinoase etc.; ~agogie (v. -agogie), s. f., metodă și atitudine politică de înșelare a poporului prin promisiuni ademenitoare; ~ecologie (v. eco-1, v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul ecologic al structurii și dinamicii populațiilor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL