Definiție și ce înseamnă demagnetizare

1. [DEX '09] DEMAGNETIZARE, demagnetizări, s. f. Acțiunea de a (se) demagnetiza și rezultatul ei. – V. demagnetiza.

2. [MDA2] demagnetizare sf [At: DEX / Pl: ~zări / E: demagnetiza] 1 Supunere a unui corp la un proces care îl face să-și piardă proprietățile magnetice Si: demagnetizat1 (1). 2 Pierdere de către un corp a proprietăților sale magnetice Si: demagnetizat1 (2).

3. [DN] DEMAGNETIZARE s.f. Faptul de a (se) demagnetiza și rezultatul ei. [< demagnetiza].

4. [DEX '09] DEMAGNETIZA, demagnetizez, vb. I. Tranz. și refl. A pierde sau a face ca un corp să-și piardă proprietățile magnetice. – Din fr. démagnétiser.

5. [MDA2] demagnetiza vtr [At: DEX / Pzi: ~zez / E: fr démagnétiser] 1-2 (A face ca un corp să-și piardă sau) a-și pierde proprietățile magnetice.

6. [CADE] * DEMAGNETIZA I. vb. tr. 📻 A face să piardă calitatea magnetică [fr.]. II. vb. refl. A-și pierde însușirile magnetice [magnetiza].

7. [DLRLC] DEMAGNETIZA, demagnetizez, vb. I. Tranz. A face ca un corp să-și piardă proprietățile magnetice.

8. [DN] DEMAGNETIZA vb. I. tr., refl. A pierde sau a face ca un corp să-și piardă magnetismul. [P.i. -zez. / cf. fr. démagnétiser].

9. [MDN '00] DEMAGNETIZA vb. tr., refl. a pierde, a face ca un corp să-și piardă magnetizarea. (< fr. démagnétiser)

10. [DOOM 3] demagnetizare s. f., g.-d. art. demagnetizării; pl. demagnetizări

11. [DOOM 2] demagnetizare s. f., g.-d. art. demagnetizării; pl. demagnetizări

12. [DOOM 3] demagnetiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. demagnetizez, 3 demagnetizează; conj. prez. 1 sg. să demagnetizez, 3 să demagnetizeze

13. [DOOM 2] demagnetiza (a ~) vb., ind. prez. 3 demagnetizează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINOLENT, -Ă, sangvinolenți, -te, adj. 1. Amestecat cu sânge, care conține sânge. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro