1. [DEX '09] DEFLORARE, deflorări, s. f. Acțiunea de a deflora. – V. deflora.
2. [MDA2] deflorare sf [At: COSTINESCU / Pl: ~rări / E: deflora] 1 Pierdere a virginității Si: deflorat1 (1), deflorație (1), dezvirginare. 2 (Îvr) Scuturare de flori a unei plante Si: deflorat1 (2), deflorație (2).
3. [DN] DEFLORARE s.f. Acțiunea de a deflora și rezultatul ei. [< deflora].
4. [DEX '09] DEFLORA, deflorez, vb. I. Tranz. A rupe membrana himenului în urma unui act sexual, a unui examen ginecologic sau a unei intervenții chirurgicale, a face să-și piardă virginitatea; a dezvirgina. – Din fr. déflorer.
5. [MDA2] deflora [At: COSTINESCU / Pzi: ~rez / E: fr déflorer, lat deflorare] 1 vt (C.i. fecioare) A face să-și piardă virginitatea Si: a dezvirgina. 2-3 vtr (Îvr) A (se) scutura de flori.
6. [DN] DEFLORA vb. I. tr. A rupe membrana himenală, himenul; a dezvirgina. [< fr. déflorer].
7. [MDN '00] DEFLORA vb. tr. a face să-și piardă fetele virginitatea; a dezvirginiza. (< fr. déflorer)
8. [Scriban] *defloréz v. tr. (lat. dé-flora, -floráre, d. flos, floris, floare). Răpesc virginitatea.
9. [DOOM 3] deflorare (desp. de-flo-) s. f., g.-d. art. deflorării; pl. deflorări
10. [DOOM 2] deflorare (de-flo-) s. f., g.-d. art. deflorării; pl. deflorări
11. [DOOM 3] deflora (a ~) (desp. de-flo-) vb., ind. prez. 1 sg. deflorez, 3 deflorează; conj. prez. 1 sg. să deflorez, 3 să defloreze
12. [DOOM 2] deflora (a ~) (de-flo-) vb., ind. prez. 3 deflorează
13. [Argou] A DEFLORA a da cu picamerul, a face safteaua, a începe, a înțepa, a-i lua (cuiva) achiul, a-i lua (cuiva) caimacul / smacul / zmacul, a sparge, a sparge la buburuză, a sparge prapurele (cuiva), a vaccina.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL