1. [DEX '09] DEFLEXIUNE, deflexiuni, s. f. 1. Abatere a unui curent de fluid din direcția lui de curgere, cu ajutorul unui deflector. 2. Schimbare a traiectoriei unui fascicul de particule încărcate electric, care se mișcă în vid sau într-un gaz rarefiat, cu ajutorul unui câmp electric sau magnetic exterior; deviere. [Pr.: -xi-u-] – Din fr. déflexion.
2. [MDA2] deflexiune sf [At: LM / V: ~ecție, ~ecțiune, ~exie / Pl: ~ni / E: fr déflexion, lat deflexio, -onis] 1 Abatere a unui curent de fluid din direcția lui de curgere, cu ajutorul unui deflector (2). 2 Schimbare a traiectoriei unui fascicul de particule încărcate electric, care se mișcă în vid sau într-un gaz rarefiat, cu ajutorai unui câmp electric sau magnetic exterior. 3 (Avț) Schimbare a direcției unui curent de aer în urma interacțiunii lui cu o aripă, cu un sistem de aripi sau cu alt obstacol reprezentat de avion.
3. [DLRLC] DEFLEXIUNE, deflexiuni, s. f. Abatere a unui curent de fluid din direcția lui de curgere.
4. [DN] DEFLEXIUNE s.f. 1. Stare a unui membru sau a unei părți a corpului opusă flexiunii. 2. Deviere a curentului unui fluid sau a unui flux electronic din direcția inițială. [Var. deflecție, deflecțiune, deflexie s.f. / cf. lat. deflexio, fr. déflexion].
5. [MDN '00] DEFLEXIUNE s. f. 1. stare a unui membru sau a unei părți a corpului opusă flexiunii. 2. deviere a curentului unui fluid, a unui fascicul de radiații din direcția inițială. (< fr. déflexion)
6. [MDA2] deflecție sf vz deflexiune
7. [MDA2] deflecțiune sf vz deflexiune
8. [MDA2] deflexie sf vz deflexiune
9. [DN] DEFLECȚIE s.f. v. deflexiune.
10. [DN] DEFLECȚIUNE s.f. v. deflexiune.
11. [DN] DEFLEXIE s.f. v. deflexiune.
12. [DOOM 3] deflexiune (desp. de-fle-xi-u-) s. f., g.-d. art. deflexiunii; pl. deflexiuni
13. [DOOM 2] deflexiune (de-fle-xi-u-) s. f., g.-d. art. deflexiunii; pl. deflexiuni
14. [GTA] DEFLEXIUNE schimbarea direcției curenților de aer ca urmare a interacțiunii cu o aripă sau un sistem cu aripi.
15. [DE] DEFLÉXIE (< fr.) s. f. 1. Schimbare a direcției de curgere a unui fluid cu ajutorul unui deflector. 2. Schimbare a direcției de propagare a unui fascicul de particule electrizate, care se mișcă în vid sau într-un gaz rarefiat, cu ajutorul unui câmp electric sau magnetic exterior; deviere (2).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL