1. [DEX '09] DECREPITUDINE s. f. Stare de bătrânețe înaintată, caracterizată prin slăbire excesivă și prin pierderea aproape totală a forțelor vitale; ramolire, ramolisment. ♦ Fig. Decădere extremă, ruină. – Din fr. décrépitude.
2. [MDA2] decrepitudine sf [At: HELIADE, O. II, 384 / Pl: ~ni / E: fr décrépitude] Stare de slăbire excesivă și pierdere totală a forțelor fizice și intelectuale, care apare de obicei la bătrânețe avansată Si: ramolire, ramolisment.
3. [CADE] * DECREPITUDINE sf. Stare de adînci bătrînețe însoțită de infirmități, gîrbovire [fr.].
4. [DLRLC] DECREPITUDINE s. f. Stare de adîncă bătrînețe caracterizată prin slăbire excesivă, prin pierderea aproape totală a forțelor vitale; ramolire. Trupul i-a păstrat ascuțimea minții intactă și rece, în ciuda anilor și a decrepitudinii. C. PETRESCU, O. P. I 173.
5. [DN] DECREPITUDINE s.f. Stare de adîncă bătrînețe, caracterizată prin slăbire excesivă și prin pierderea aproape totală a forțelor; ramolire, ramolisment. [Cf. fr. décrépitude].
6. [MDN '00] DECREPITUDINE s. f. stare de bătrânețe înaintată prin slăbire excesivă și pierderea aproape totală a forțelor; ramolisment. ◊ (fig.) decădere, declin avansat. (< fr. décrépitude)
7. [Șăineanu, ed. VI] decrepitudine f. bătrânețe extremă, gârbovire.
8. [Scriban] *decrepitúdine f. (d. decrepitș fr. décrépitude). Mare slăbiciune produsă de bătrîneță, hodorogeală.
9. [DOOM 3] decrepitudine (desp. de-cre-) s. f., g.-d. art. decrepitudinii
10. [DOOM 2] decrepitudine (de-cre-) s. f., g.-d. art. decrepitudinii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL