1. [DEX '09] DECREPITARE, decrepitări, s. f. Acțiunea de a (se) decrepita și rezultatul ei; rupere a cristalelor prin ridicarea bruscă a temperaturii lor, datorită dilatării inegale pe diferite direcții. – V. decrepita.
2. [MDA2] decrepitare sf [At: MACAROVICI, CH. 344 / Pl: ~tări / E: decrepita] Rupere a cristalelor prin ridicarea bruscă a temperaturii lor, datorită dilatării inegale pe diferite direcții Si: (înv) decrepitație.
3. [DN] DECREPITARE s.f. Fenomenul de rupere a cristalelor anumitor săruri din cauza dilatării lor inegale la creșterea bruscă a temperaturii; decrepitație. [Cf. fr. décrépiter].
4. [MDN '00] DECREPITARE s. f. rupere a cristalelor din cauza dilatării lor inegale la creșterea bruscă a temperaturii; decrepitație. (< decrepita)
5. [DEX '09] DECREPITA, decrepitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) produce o decrepitare. – Din fr. décrépiter.
6. [MDA2] decrepita vtr [At: MARIN, PR. II, 37/22 / Pzi: ~tez și (înv) 3 ~epită / E: fr décrépiter] 1-2 A (se) produce o decrepitare.
7. [MDN '00] DECREPITA vb. tr., refl. a (se) produce o decrepitare. (< fr. décrépiter)
8. [DOOM 3] decrepitare (desp. de-cre-) s. f., g.-d. art. decrepitării; pl. decrepitări
9. [DOOM 2] decrepitare (de-cre-) s. f., g.-d. art. decrepitării; pl. decrepitări
10. [DOOM 3] decrepita (a ~) (desp. de-cre-) vb., ind. prez. 1 sg. decrepitez, 3 decrepitează; conj. prez. 1 sg. să decrepitez, 3 să decrepiteze
11. [DOOM 2] decrepita (a ~) (de-cre-) vb., ind. prez. 3 decrepitează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL