1. [DEX '09] DECOPERTAT, -Ă, decopertați, -te, adj. 1. (Despre construcții) Care are acoperișul scos. 2. (Despre zăcăminte) Care a rămas descoperit. [Var.: descopertat, -ă adj.] – V. decoperta.
2. [MDA2] decopertat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: decoperta] 1-2 Decopertare (1-2).
3. [MDA2] decopertat2, ~ă a [At: DEX2 / V: desc~ / Pl: ~ați, ~e / E: decoperta] 1 (D. construcții) Care are acoperișul scos. 2 (D. zăcăminte) Care a fost dezvelit.
4. [DCR2] decopertat s. n. (mine) Dezvelirea unui zăcământ care se exploatează la suprafață ◊ „[...] se lucra concomitent și la descopertat și la exploatat, operațiile repetându-se continuu în schimburi de zi și noapte.” Sc. 1 XI 84 p. 5 [și descopertat] (din decoperta; DEX-S)
5. [DEX '09] DECOPERTA, decopertez, vb. I. Tranz. A desface acoperișul unei construcții. ♦ Spec. A dezveli un zăcământ (care se exploatează la suprafață). [Var.: descoperta vb. I] – Pref. de- + coperta.
6. [DEX '09] DESCOPERTA vb. I v. decoperta.
7. [MDA2] decoperta vt [At: DEX2 / V: desc~ / Pzi: ~tez / E: des- + coperta] 1 A desface acoperișul unei construcții. 2 (Spc) A dezveli un zăcământ (care se exploatează la suprafață).
8. [MDA2] descoperta v vz decoperta
9. [MDA2] descopertat, ~ă a vz decopertat2
10. [DEX '98] DECOPERTA, decopertez, vb. I. Tranz. A desface acoperișul unei construcții. ♦ Spec. A dezveli un zăcământ (care se exploatează la suprafață). [Var.: descoperta vb. I] – Des1- + coperta.
11. [DN] DESCOPERTA vb. I. tr. (Geol.) A supune operației de descopertare. [< fr. décoperter, cf. it. discopertare].
12. [MDN '00] DECOPERTA vb. tr. 1. a desface acoperișul unei construcții. 2. a dezveli un zăcământ (la suprafață), îndepărtând rocile sterile. ◊ a îndepărta partea superioară a solului, în vederea executării unor lucrări de fundare sau nivelare. (după it. discopertare)
13. [DCR2] decoperta vb. I (constr.) A desface un element acoperitor dintr-o construcție ◊ „În partea de bloc care va fi consolidată, se decopertează grinzile.” I.B. 8 IV 77 p. 2 (din des- + coperta; DEX-S)
14. [DOOM 3] decoperta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. decopertez, 3 decopertează; conj. prez. 1 sg. să decopertez, 3 să decoperteze
15. [DOOM 2] *decoperta (a ~) vb., ind. prez. 3 decopertează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL