Definiție și ce înseamnă decarburare

1. [DEX '09] DECARBURARE, decarburări, s. f. 1. Operație de reducere prin oxidare a conținutului de carbon din topitura metalică la elaborarea oțelului; decarburație. 2. Micșorare a conținutului de carbon din stratul superficial al pieselor de oțel încălzite în cuptoare pentru tratamente termice. – V. decarbura.

2. [MDA2] decarburare sf [At: IOANOVICI, TEHN, 50 / Pl: ~rări / E: decarbura] 1 Operație de reducere prin oxidare a conținutului de carbon din topitura metalică la elaborarea oțelului Si: (rar) decarburație (1). 2 Micșorare a conținutului de carbon din stratul superficial al pieselor de oțel încălzite în cuptoare pentru tratamente termice Si: (rar) decarburație (2).

3. [DLRLC] DECARBURARE, s. f. Operația de reducere a procentului de carbon dintr-un aliaj al fierului. Decarburarea oțelului.

4. [DN] DECARBURARE s.f. Acțiunea de a decarbura și rezultatul ei; decarburație. [< decarbura].

5. [DEX '09] DECARBURA, decarburez, vb. I. Tranz. A micșora procentul de carbon dintr-un aliaj al fierului; a realiza o decarburare. – Din fr. décarburer.

6. [MDA2] decarbura vtr [At: IOANOVICI, TEHN, 39 / Pzi: ~rez / E: fr décarburer] 1-2 A (se) micșora procentul de carbon din topitura metalică la elaborarea oțelului. 3-4 A (se) realiza o decarburare (2).

7. [DLRLC] DECARBURA, decarburez, vb. I. Tranz. A reduce procentul de carbon dintr-un aliaj al fierului. A decarbura fonta.

8. [DN] DECARBURA vb. I. tr. A micșora procentul de carbon dintr-un aliaj al fierului. [< fr. décarburer].

9. [MDN '00] DECARBURA vb. tr. a reduce prin oxidare proporția de carbon dintr-un aliaj de fier. ◊ a micșora conținutul de carbon din stratul superficial al pieselor de oțel încălzite în cuptoare. (< fr. décarburer)

10. [DOOM 3] decarburare s. f., g.-d. art. decarburării; pl. decarburări

11. [DOOM 2] decarburare s. f., g.-d. art. decarburării; pl. decarburări

12. [DOOM 3] decarbura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. decarburez, 3 decarburează; conj. prez. 1 sg. să decarburez, 3 să decarbureze

13. [DOOM 2] decarbura (a ~) vb., ind. prez. 3 decarburează

14. [DE] DECARBURÁRE (după fr. décarburation) s. f. 1. Operație de eliminare a carbonului din topitura metalică sub formă de bioxid de carbon, până la valoarea admisă din standard, prin oxidare cu oxigen sau oxid de fier în procesul de afinare, la elaborarea oțelului. 2. Micșorare a conținutului de carbon din stratul superficial al pieselor de oțel încălzite în cuptoare pentru tratamente termice.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro