1. [DEX '09] DEBUȘARE s. f. Acțiunea de a debușa. – V. debușa.
2. [MDA2] debușare sf [At: DEX2 / Pl: ~șări / E: debușa] Trecere dintr-un loc închis, acoperit, la altul mai larg, deschis.
3. [DN] DEBUȘARE s.f. Acțiunea de a debușa. [< debușa].
4. [DEX '09] DEBUȘA, debușez, vb. I. Intranz. A ieși dintr-un loc îngust, dintr-un loc acoperit. – Din fr. déboucher.
5. [MDA2] debușa vi [At: DEX / Pzi: ~șez / E: fr déboucher] (Liv) A ajunge dintr-un loc îngust, acoperit, la un altul mai larg, deschis.
6. [DN] DEBUȘA vb. I. intr. (Mil.) A ieși dintr-un loc îngust, dintr-un loc acoperit. [< fr. déboucher].
7. [MDN '00] DEBUȘA vb. intr. a da înspre..., a se deschide spre... ◊ (mil.) a ieși dintr-un loc îngust, acoperit, la loc deschis. (< fr. déboucher)
8. [DOOM 3] debușa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. debușez, 3 debușează, 1 pl. debușăm; conj. prez. 1 sg. să debușez, 3 să debușeze; ger. debușând
9. [DOOM 2] debușa (a ~) vb., ind. prez. 3 debușează, 1 pl. debușăm; conj. prez. 3 să debușeze; ger. debușând
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL