1. [DEX '09] DEBUTANT, -Ă, debutanți, -te, s. m. și f. Persoană aflată la începutul unei cariere (artistice); p. ext. persoană fără experiență; începător, novice. – Din fr. débutant.
2. [MDA2] debutant, ~ă smf [At: MACEDONSCHI, O. IV, 3 / Pl: ~nți, ~e / E: fr débutant] Persoană care debutează într-o carieră artistică, literară Si: începător.
3. [CADE] * DEBUTANT sm., * DEBUTANTĂ (pl.. -te) sf. 1 Persoană care face primele încercări într’o carieră; începător ¶ 2 🎭 Actor (actriță), cîntăreț (cîntăreață) care apare pentru întîia oară pe scenă [fr.].
4. [DEX '98] DEBUTANT, -Ă, debutanți, -te, s. m. și f. Persoană care se găsește la începutul unei cariere (artistice); p. ext. persoană fără experiență; începător, novice. – Din fr. débutant.
5. [DLRLC] DEBUTANT, -Ă, debutanți, -te, s. m. și f. Persoană care face primele încercări într-o carieră, mai ales literară sau artistică; persoană fără experiență; începător, novice. Criticul are bucuria creatorului atunci cînd poemul, prezentat de un debutant la redacție, va cîștiga în urma sugestiilor sale. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 185, 4/1. Ar fi trebuit să-mi aleg un subiect mai puțin greu de tratat pentru ca... să pot obține măcar umbra unui succes, atît de trebuincios debutantului. MACEDONSKI, O. IV 3.
6. [DN] DEBUTANT, -Ă s.m. și f. Începător, novice, cel care își face debutul. [< fr. débutant].
7. [MDN '00] DEBUTANT, -Ă s. m. f. cel care își face debutul; începător, novice. (< fr. débutant)
8. [Șăineanu, ed. VI] debutant m. cel ce debutează mai ales pe scenă.
9. [Scriban] *debutánt, -ă s. și adj. (fr. débutant). Care debutează, care e la începutu cariereĭ: trebuĭe să-ĭ încurajezĭ pe debutanțĭ.
10. [DOOM 3] !debutant adj. m., s. m., pl. debutanți; adj. f., s. f. debutantă, pl. debutante
11. [DOOM 2] debutant s. m., pl. debutanți
12. [CECC] Semper homo bonus tiro est (lat. „Totdeauna omul bun e un debutant”) – Marțial, Epigrame, (c. XII, ep. 51). Aici cuvîntul „debutant” are înțelesul de naiv, lipsit, de experiență, ceea ce de obicei e caracteristic unui începător. Se referă la un anume Fabulinus, care fiind un bărbat de treabă, e considerat prost și e mereu înșelat. Goethe a alcătuit, după versul lui Marțial, un proverb mai scurt, dar cu același înțeles: Bonus vir semper tiro. LIT.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL