1. [DEX '09] DEBARASARE, debarasări, s. f. Acțiunea de a debarasa. – V. debarasa.
2. [MDA2] debarasare sf [At: DEX / Pl: ~sări / E: debarasa] 1 Alungare a unei persoane incomode Si: debarasat1 (1). 2 Aruncare a obiectelor nefolositoare Si: debarasat1 (2). 3 (Spc) Înlăturare de pe mesele unui local a veselei murdare, a resturilor alimentare etc. Si: debarasat1 (3).[1]
3. [DN] DEBARASARE s.f. Acțiunea de a (se) debarasa și rezultatul ei. [< debarasa].
4. [DEX '09] DEBARASA, debarasez, vb. I. Refl. A se degaja, a se descotorosi de ceva sau de cineva (care incomodează, care supără). – Din fr. débarrasser.
5. [MDA2] debarasa [At: C. PETRESCU, O. P. I, 130 / Pzi: ~sez / E: fr débarrasser] 1-2 vtr A scăpa de cineva incomod Si: a (se) descotorosi. 3-4 vtr A arunca obiecte nefolositoare Si: a (se) descotorosi. 5 vt (Spc) A înlătura de pe mesele unui local vesela murdară, resturile alimentare etc.
6. [DLRLC] DEBARASA, debarasez, vb. I. Refl. (Franțuzism) A se descotorosi (de cineva sau de ceva), a se dezbăra, a se dezvăța (de ceva). ♦ Tranz. A descotorosi (pe cineva de ceva sau de cineva).
7. [DN] DEBARASA vb. I. tr., refl. A (se) degaja, a (se) descotorosi de ceva sau de cineva care incomodează, supără. [< fr. débarrasser].
8. [MDN '00] DEBARASA vb. tr., refl. a (se) degaja, a (se) descotorosi de ceva sau de cineva. (< fr. débarrasser)
9. [DOOM 3] debarasare s. f., g.-d. art. debarasării; pl. debarasări
10. [DOOM 2] *debarasare s. f., g.-d. art. debarasării; pl. debarasări
11. [DOOM 3] debarasa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. debarasez, 3 debarasează; conj. prez. 1 sg. să debarasez, 3 să debaraseze
12. [DOOM 2] debarasa (a ~) vb., ind. prez. 3 debarasează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL